Deși nu există riscul să apară o pană generalizată de curent în perioada Paștilor – cel puțin așa ne asigură specialiștii – sectorul energetic nu trece printr-o perioadă ușoară. Pe lângă limitări, și ceea ce se produce se vinde la prețuri extrem de puțin atrăgătoare!
În perioada Paștelui, consumul de energie electrică se preconizează a fi foarte mic nu numai în România, ci în toată Europa, pentru că anul acesta Paștele ortodox și cel catolic cad în aceeași zi. Ceea ce înseamnă că toată Europa va fi în vacanță. Adică se închid fabrici, uzine, clădiri de birouri, școli, grădinițe etc. Astfel, consumul de energie electrică va ajunge la minime posibile. Problema energiei electrice este că trebuie consumată atât cât se produce. Dacă se produce mai puțin și se consumă mai mult apar probleme, până la pană generalizată de curent (black out). La fel, dacă se produce mai mult și se consumă mai puțin, iar apar riscuri de black out.
La fel se întâmplă și în România: grupurile energetice pot asigura un consum de circa 5.000 – 6.000 MWh. De aceea, când se consumă mai mult, se apelează la importuri. Acum este fix pe dos: se preconizează că se va ajunge la un consum instantaneu chiar mai mic de 2.500 MWh în Duminica Paștelui. Dacă, în împrejurări asemănătoare, ”salvarea” o reprezenta exportul (ceea ce nu se putea consuma intern, se vindea peste graniță), acum nu se poate, pentru că toată Europa este în vacanță și nu consumă curent. Astfel, dacă nu se poate crește consumul, singura variantă a rămas scăderea producției.
Potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, Hidroelectrica este dispusă să-și reducă producția de energie electrică până la zero MWh, ELCEN București va avea toate grupurile oprite și va asigura doar necesarul de termoficare din CAF-uri, CE Oltenia va funcționa cu doar două grupuri energetice, iar, în caz de necesitate, va putea produce doar 80-90 MWh/grup, iar la Cernavodă s-ar putea reduce producția fiecărui reactor cu 40% din puterea instalată.
Rămâne, însă, problema prosumatorilor. În prezent, potrivit ultimelor date oficiale, prosumatorii au instalați aproximativ 2.500 MW, cam cât se preconizează că se va consuma în Duminica Paștelui. Asociația Prosumatorilor (A.P.C.E.) îi îndeamnă pe toți cei ce dețin panouri fotovoltaice pe acoperișuri și care pleacă de acasă de Paște să oprească invertoarele, pentru a nu produce energie, care ar trebui preluată în sistem.
Este clar că se fac eforturi din toate părțile pentru ca Sistemul Energetic Național (SEN) să nu intre în colaps. Dar asta nu înseamnă că sectorul energetic nu are de suferit! Inclusiv prin pierderi importante de bani!
De exemplu, în sâmbăta Paștelui, sunt intervale orare pe piața spot (PZU – Piața pentru Ziua Următoare) în care prețurile de tranzacționare sunt negative. În intervalul ora 13 (adică de la ora 13.00, la ora 14.00), prețul de vânzare al energiei este de 0,01 lei/MWh, în intervalul orar 14 – minus 12,65 lei/MWh, în intervalul 15 – minus 30,61 lei/MWh, iar în intervalul 16 – minus 3,67 lei/MWh. Abia din intervalul 17 prețurile redevin pozitive, iar tranzacțiile se fac la 1 leu/MWh.
Este vorba, practic, de perioada în care soarele este cel mai puternic și se așteaptă o producție importantă a panourilor fotovoltaice.
Altminteri, în ziua de sâmbătă, vânzările sunt destul de puține, circa 1.200 – 1.300 MWh în fiecare interval de tranzacționare. Excepție fac intervalele orare de când apune soarele până pe la miezul nopții. Cel mai tranzacționat interval este 21, când se vând 2014 MWh, la un preț de 865,72 lei/MWh (cam de 30 de ori mai mare față de intervalul orar 15). Prețul mediu de tranzacționare în sâmbăta Paștelui este de 358,25 lei/MWh, iar volumul tranzacționat – de 32.702,6 MWh pe parcursul întregii zile.
De remarcat, în intervalul 10, prețul de tranzacționare pe PZU era de 272,19 lei/MWh (54,69 euro/MWh), producția internă – de 3.900 – 4.000 MWh, iar consumul – de circa 5.500 MWh. Astfel, în continuare, în România se importau aproximativ 1.500 MWh, cel mai probabil pentru că prețul cu care se importa curentul electric era chiar mai mic decât cel cu care se tranzacționa pe piața spot internă.
