Acasă MediuDezvoltare Durabila ASFOR are nevoie de banii din PNRR

ASFOR are nevoie de banii din PNRR

de L M

Forestierii își pun toată speranța în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ca să poată face și ei investiții în exploatarea și prelucrarea lemnului. Deși aduc direct 3,5% din PIB-ul României, forestierii nu au mai avut bani din 1989 să aducă îmbunătățiri acestei industrii. Iar aceste investiții ar avea și avantajul de a ajuta la trasabilitatea lemnului, astfel încât să se știe proveniența lemnului, susține Ciprian Muscă, președintele ASFOR, pentru FOCUS ENERGETIC.

„Orice activitate are nevoie de o finanțare. Ne uităm și noi în Europa și vedem ce linii de finanțare au cei din industria forestieră și ce linii de finanțare avem noi sau am vrea să avem. Deci, ca să dezvoltăm sectorul de exploatare și prelucrare a lemnului, trebuie să-l finanțăm. Planul Național de Redresare și Reziliență este o sursă de finanțare”, a declarat pentru FOCUS ENERGETIC Ciprian Muscă, președintele ASFOR, asociația forestierilor.

Muscă a ținut să atragă atenția că pe piața Uniunii Europene concurează lemn atât din România, cât și din celelalte state membre, cu tradiție, precum Germania, Franța sau Austria. „Producătorii din aceste state vin cu lemn, să zicem, subvenționat, pe infrastructură, pe transporturi, pe forță de muncă, pe digitizare, iar noi venim cu același produs, dar 100% realizat pe banii noștri. Și atunci, competiția este cu totul și cu totul alta”, a spus șeful ASFOR.

Nevoia de finanțare este extrem de mare, în condițiile în care „în Româna, folosim încă infrastructura din 1989. După 1989 nu s-au mai construit drumuri forestiere”, arată forestierul. El susține că toată lumea, inclusiv comunitatea forestierilor, vrea ca lemnul să se vândă din depozite, nu direct din pădure. „Și nouă ne-ar fi mai ușor. Dar trebuie să și avem aceste depozite. Spunem că vrem să protejăm cursurile de apă și să protejăm mediul. Pentru asta trebuie să mutăm drumurile de pe cursurile de apă pe coastră. Pentru asta este nevoie de investiții. Ca să protejăm mediul, trebuie să venim cu utilaje mai prietenoase cu mediul. Ca să renunțăm la tractoarele din 1989, trebuie investiții”, a arătat Ciprian Muscă.

„Ca să facem aceste investiții numai pe cheltuială proprie, trebuie să ne ducem la bancă. Dacă ne ducem la bancă, deja am închis activitatea. Este imposibil să menții activitatea, plătind credite bancare”, a atras atenția șeful ASFOR.

De aceea, forestierii consideră „PNRR o oportunitate, prin care să construim drumuri, să construim depozite, să cumpărăm funiculare, să cumpărăm utilaje prietenoase cu mediul, să montăm camere de supraveghere a fondului forestier, să dezvoltăm sistem electronic de măsurare a lemnului, după care să reușim să dezvoltăm și partea de sortare a lemnului în depozite”.

Propuneri ASFOR

ASFOR a trimis Ministerului Mediului propunerile pentru susținerea prin PNRR a sectorului forestier. Asociația consideră că pentru dotarea cu depozite echipate corespunzător este nevoie de minimum 500 milioane de euro și pentru dotarea cu echipamente de exploatare și prelucrare alte 500 milioane de euro.

„Ministerul a vrut un calcul minimal. Minimul ar fi de 250 milioane de euro. Asta ar însemna măcar 300 de tractoare specializate, măcar 550 de tractoare moderne, măcar 50 de funiculare, măcar 50 de funiculare cu pilon și 550 de încărcătoare. Așa am reuși, cât de cât, să modernizăm parcul auto. Dacă ar fi pentru înnoirea întregului parc auto, am ajunge la 1,5 miliarde de euro”, a spus Ciprian Muscă.

Industria lemnului este extrem de importantă în România, asigurând 8,5% din PIB. Din acest procent, partea de exploatare și prelucrare reprezintă 3,5% din PIB. Acest procent important este realizat de 4.200 de firme ce lucrează numai în exploatare, la care se mai adaugă și 600 de ocoale silvice. Pe partea de prelucrare mai funcționează încă 7.000 de operatori. În total, în industria lemnului lucrează aproximativ 150.000 de angajați.

Posibil și la noi

Președintele ASFOR consideră că industria națională s-ar putea implica puternic în realizarea investițiilor din industria lemnului cu bani din PNRR, dar, potrivit legislației, totul se supune licitațiilor internaționale. Există și un producător român de astfel de utilaje. „Avem producători români de echipamente forestiere, tractoare și funiculare. IRUM Reghin fabrică echipament forestier”, a spus Muscă.

PNRR impune ca toată suma pusă la dispoziția statelor membre să fie contractată până la sfârșitul anului 2023, iar până în iunie 2026 proiectele trebuie să fie implementate. În aceste condiții, este o nevoie de capacitate pentru încheierea contractele într-un termen atât de scurt.

„Dacă schemele de finanțare vor fi atractive birocratic – noi întotdeauna ne-am blocat în birocrație -, vom putea cheltui banii în termenul stabilit de PNRR. Infuzia de capital este absolut necesară pentru a reuși să ne menținem activitatea la un nivel cât de cât normal”, a spus oficialul ASFOR.

De fapt, el a pus accent pe trei mari categorii de investiții: drumuri, forestiere, depozite și înnoirea tehnicii.

„Drumurile forestiere sunt necesare pentru accesibiltatea fondului forestier, pentru o exploatare mult mai eficientă, ca să se poată administra și îngriji pădurea. Pe acolo avem acces pentru lucrări împotriva dăunătorilor, pentru caz de incendii. Cu o rețea densă de drumuri se poate face și protecția mediului. Nu mai suntem nevoiți să târâm lemnul pe distanțe lungi”, a arătat Ciprian Muscă.

În România, densitatea medie a drumurilor forestiere este de 6,4 m/ha, cu mult sub nivelul altor ţări europene, care au, în linii mari, topografie similară, precum Austria, cu 36 m/ha, Elveţia, cu 40 m/ha, şi Franţa, cu 26m/ha.

„În plus, utilajele noi vin să acopere într-o oarecare măsură și lipsa forței de muncă. În această zonă, forța de muncă este îmbătrânită. Este o activitate greoaie, care necesită forță multă, necesită deplasare, părăsirea domiciliului pe timpul săptămânii și tinerii sunt din ce în ce mai puțin dispuși să facă lucrul ăsta”, a atras atenția președintele ASFOR.

Varianta hibridă

ASFOR susține că schimbarea modului de vânzare a lemnului, din depozite, ar fi binevenită pentru forestieri, dar acest lucru trebuie să țină seama de infrastructura necesară. În caz contar, piața lemnului se va bloca.

În prezent, lemnul se vinde pe picior, adică direct din pădure; în acest caz, vânzarea se face pe un volum estimat. Prin PNRR se preconizează susținerea schimbării modului de vânzare, astfel încât lemnul să fie vândut din depozite, după ce lemnul a fost recoltat și fasonat, astfel încât să se știe exact ce și cât se vinde.

Dacă această schimbare se va produce brusc, „piața se va bloca. Trebuie să vezi ce ai, ca să știi ce poți. Din ‘89 și până azi nu s-a făcut nicio investiție”, a declarat președintele ASFOR.

„Partea de exploatare și industrializare s-a privatizat, partea de administrare a rămas în mare monopol de stat, că Romsilva avem și acum, s-au înființat ocoale private, în rest nu s-a schimbat mai nimic. În România, din 1945 până în 1989, lemnul pleca din pădure în marile centre de sortare. Dacă se pune problema ca lemnul, de mâine, să se vândă fasonat, nu se poate pentru că nu avem depozite. Ele au ajuns la agenții economici. Toate depozitele sunt la agenții economici. De aceea, noi cumpărăm lemn pe picior”, a susținut Muscă.

„Ca forestieri, cel mai mult ne convine să cumpărăm lemn fasonat. Așa nu ne mai asumăm riscul calității, pentru că, dacă este fasonat, sortat în depozit, știm ce cumpărăm. Și nu ne mai asumăm riscul subevaluării masei lemnoase. Vedem mereu plusul, dar nimeni nu vrea să vadă minusul”, precizat forestierul.

„Noi am spus că o variantă ar fi ca lemnul să plece din pădure măsurat. Adică să încercăm varianta hibridă până reușim să construim depozitele. Să știm la orice oră din zi și din noapte care este cantitatea de lemn care a plecat din pădure, ca urmare a măsurării lui. Aceasta ar fi soluția pe infrastructura actuală. Așa se mai disipă această frică, precum că totul se fură. Se mai și fură, dar nu chiar totul”, a adăugat președintele ASFOR.

Nevoia de depozite

„Ocoalele silvice și operatorii sunt interesați să-și dezvolte aceste depozite. În prezent, chiar și în depozitele existente avem mari deficiențe în respectarea condițiilor de mediu”, a spus Muscă, precizând că dotarea tehnică de depozitelor actuale este deficitată: „avem depozite unde, când plouă, se scufundă tractorul cu totul”.

Construirea depozitelor „este costisitoare, dar nu complicată. Avem structura depozitelor făcută. Costurile ar fi de 50 de euro/mp pentru construirea unui depozit și de 40 de euro/mp pentru modernizare”, arată șeeful ASFOR.

Analizele ASFOR arată că România ar avea nevoie de 3.200 de depozite cu o capacitate mai mică de 15.000 mc/an și de 800 de depozite cu o capacitate mai mare de 15.000 mc/an.

„Tot lemnul din România trece prin depozite. Dar mai mult de 70% dintre acestea reprezintă doar o suprafață de pământ. Un depozit înseamnă mult mai mult, de la o suprafață betonată, la echiparea cu utilaje de sortare și debitare și chiar vestiare pentru muncitori”, a completat Ciprian Muscă, președintele ASFOR.

Redresare și reziliență

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență au fost identificate mai multe probleme legate de protecția mediului, din domeniul forestier. Prima pe listă este reprezentată de tăierile ilegale. Se are în vedere și reforma Romsilva, administratorul pădurilor de stat.

PNRR va finanța măsuri care să ducă la ameliorarea practicilor de exploatare forestieră prin investiții în tehnologii prietenoase cu mediul; mijloace digitale de supraveghere și control a activităților ilegale din păduri, în special a tăierilor ilegale de arbori; investiții în depozite și facilități de sortare primară pentru valorificarea superioară a lemnului, inclusiv prin tranziția de la sistemul de vânzare „pe picior” la vânzarea din depozite; creșterea accesibilizării fondului forestier național prin construcția de noi drumuri forestiere și prin reabilitarea și modernizarea celor existente.

PNRR alocă 1,5 miliarde de euro pentru aceste măsuri, alături de cele ce au în vedere reforma Romsilva și susținerea biodiversității.

 

din aceeasi categorie