Primăria Bucureşti a dat în judecată compania Apa Nova, concesionarul serviciului public de apă și canal, solicitând dobânzi penalizatoare pentru plata cu întârziere a dividendelor cuvenite primăriei, ca acţionar minoritar, din profitul realizat în anul 2012, cu dobândă calculată pentru perioada 23 noiembrie 2013 – 17 decembrie 2014. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București pe 13 aprilie.
Apa Nova este controlată în proporție de 73,69% de grupul francez Veolia, iar Asociația Salariaților Apa Nova deține 10% din acțiuni. Primăria Capitalei are 16,31% din acțiunile Apa Nova.
Contractul de concesiune a serviciului public de apă și canalizare din București a fost semnat în anul 2000 și este valabil până în 2025, Apa Nova având calitatea de concesionar, iar Consiliul General al Municipiului București pe cea de concedent.
Reprezentanții Apa Nova spuneau recent că societatea a avut în anul 2015 un profit de circa 30 milioane euro, în scădere față de cel raportat în 2014, care s-a ridicat la 32 milioane euro. Cifra de afaceri a Apa Nova a scăzut în 2015 la 166 milioane euro, de la 169 milioane euro în anul 2014.
În decembrie 2015, Primăria Capitalei a anunțat că tariful la apă potabilă în București practicat de Apa Nova se va reduce cu 5,56% de la 1 ianuarie 2016, de la 5,15 la 4,77 lei/metru cub, după ce un audit efectuat de o echipă de experți străini internațional a relevat faptul că subsidiara locală a gigantului francez de utilități Veolia practică un tarif exagerat în raport cu costurile de operare.
Altfel, DNA Ploiești a pus sub acuzare Apa Nova, în octombrie 2015, pentru evaziune fiscală, spălare de bani, mită, cumpărare de influență și interceptări ilegale, după ce Direcția Națională Anticorupție a început urmărirea penală pentru aceste infracțiuni în caazul mai multor actuali sau foști directori ai companiei, dar şi oameni de afaceri cu conexiuni în lumea politică. Anchetatorii au început urmărirea penală și în cazul fostei directoare a companiei, Lavinia Săniuță, sub acuzațiile de evaziune fiscală, spălare de bani, interceptări ilegale, cumpărare de influență și favorizarea infractorului, precum și față de directoarea adjunctă Giovana Soare, pentru complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani și cumpărare de influență.
De asemenea, a fost extinsă urmărirea penală pentru infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani pentru doi foști directori ai Apa Nova București, respectiv pentru Bruno Roche și Laurent Lalague, cercetați anterior pentru cumpărare de influență, dar și pentru fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu și pentru omul de afaceri Ovidiu Semenescu.
Potrivit DNA, în perioada 2014 – 15 iunie 2015, Lavinia Teodora Săniuţă, în calitate de director general adjunct la Veolia România, şi începând cu 15 iunie, ca director general al Apa Nova Bucureşti, a dat sume importante de bani lui Semenescu, în urma unei înţelegeri prealabile cu acesta, sub forma unor contracte încheiate cu societăţi aparţinând sau care sunt controlate de Ovidiu Semenescu, Vlad Moisescu şi Costin Berevoianu, contracte al căror obiect nu a fost prestat în realitate.
În ordonanţa de extindere şi continuare a urmăririi penale se menţionează că angajaţilor SC Apa Nova SA li s-a impus de către directorul general Lavinia Săniuţă să sprijine activitatea ilegală desfăşurată de Ovidiu Semenescu, în interesul firmelor din grupul Veolia. Astfel, directorul general Lavinia Săniuţă ar solicitat directorului financiar să ascundă un contract încheiat cu o anumită firmă, în baza căruia Ovidiu Semenescu ar fi primit suma de 4 milioane de lei.
Procurorii DNA spuneau atunci că Vlad Moisescu, fost trezorier al PNL, și Costin Berevoianu, fost șef al Regiei de Apă-Canal a Capitalei, dar și fost consilier al primarului suspendat Sorin Oprescu, ar fi făcut trafic de influență în favoarea companiei controlate de francezii de la Veolia, obținând pentru Apa Nova, contra unor sume de bani, beneficii sub formă de majorări de tarife, încheierea unor contracte cu instituțiile publice, avize, autorizații și hotărâri de consiliu favorabile sau evitarea luării unor măsuri nefavorabile.
Prejudiciul minim stabilit în dauna statului, ca urmare a infracţiunii de evaziune fiscală este de 24.691.980 lei (echivalentul a 5.545.146 euro) reprezentând impozit pe profit şi TVA – 14.815.188 lei. Prejudiciul stabilit ca urmare a infracţiunii de spălare a banilor este de 76.545.141,23 lei (echivalentul a 17.294.819 euro), preciza atunci DNA.
