OMV Petrom va continua discuţiile cu autorităţile pentru alinierea preţului la gazele naturale, ANRE încălcând directivele europene prin stabilirea preţului, a declarat directorul general al companiei, Mariana Gheorghe.
„În practica de reglementare a preţului la consumatorul final, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) recomandă sau induce un anumit nivel de preţ, care este la mai puţin de jumătate din cel de import. Prin aceasta, autorităţile reglementează, de fapt, un preţ care este liberalizat prin Legea Gazelor. Este o încălcare a principiilor economiei de piaţă. Se încalcă directivele europene, pentru că ANRE face o discriminare între un producătorii locali (n.r. – Petrom şi Romgaz) şi importatori. Avem acelaşi produs, dar printr-o măsură administrativă preţul este menţinut la jumătate. Nu spunem că trebuie să fie la nivelul celui de import, ci în funcţie de cerere şi ofertă; trebuie lăsate mecanismele de piaţă să funcţioneze”, a spus Gheorghe.
Reamintim, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat anterior că în martie va fi prezentat un calendar de aliniere a preţului gazelor. „Va trebui să îi întrebăm pe ei dacă vor publica în martie acest calendar de aliniere a preţului gazelor”, a continuat Gheorghe.
Nemulţumirea reprezentanţilor Petrom porneşte şi de la o altă problemă: compania, ca să-şi continue activitatea în condiţii optime, trebuie să investească, anual, 1,2 – 1,5 miliarde de euro. De altfel, în prezentarea făcută de Mariana Gheorghe se arată că sursele de investiţii nu pot fi decât: un management strict al costurilor, împrumuturile bancare, o potenţială majorare de capital şi alinierea preţului gazelor (practic, creşterea preţului gazelor din producţia internă la cele din import).
De remarcat, reducerea costurilor cu peste un miliard de euro anual este imposibilă, indiferent cât de buni manageri ar fi la Petrom. În ceea ce priveşte împrumuturile, acestea nu prea mai pot să aibă loc, pentru că Petrom aproape şi-a atins pragul de îndatorare. Altfel spus, chiar dacă ar vrea, nu-l mai împrumută nimeni. O posibilitate să fac rost de bani ar fi o majorare de capital de aproximativ un miliard de euro. Astăzi, o acţiune Petrom se vinde cu aproximaiv 2800 lei vechi, ceea ce face ca valoarea de piaţă a companiei să fie de circa 4 miliarde de euro.
Acţionarii Petrom sunt OMV Austria (51,01% ), Ministerul Economiei (20,64%), Fondul Proprietatea (20,11%), BERD (2,03%) ţi persoane fizice şi juridice (6,21%). Reamintim, la Fondul Proprietatea este acţionar majoritar statul român, prin Ministerul de Finanţe, care deţine aproape 60% din acţiuni. De remarcat, prin Ordonanţa 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, se interzice participarea statului la majorări de capital. Art 42 arată că „instituţiile publice (…) nu au dreptul să participe la cumpărări de acţiuni (n.r. – majorarea de capital se efectuează prin vânzarea de acţiuni noi) sau active, sub sancţiunea nulităţii contractelor de vânzare – cumpărare”. Astfel, nici Ministerul Economiei, nici Fondul Proprietatea nu au voie să participe la majorarea de capital dorită de conducerea Petrom pentru a asigura banii necesari investiţiilor. Astfel, ori se modifică legea şi instituţiile statului vor putea cumpăra acţiuni (ceea ce e greu de crezut că se va întâmpla, urgent, în Parlament), ori cota statului român în Petrom va ajunge, practic, de neglijat, ori nu se mai face majorarea de capital şi compania nu va avea la dispoziţie miliardul de euro preconizat.
În concluzie, singura modalitate oarecum certă prin care Petrom poate să facă rost de banii necesari pentru investiţii rămâne majorarea preţului gazelor din producţia internă.
Potrivit datelor companiei prezentate în conferinţa de presă, preţul gazelor produse în România se situa, anul trecut, la 162 dolari pe 1.000 metri cubi, în timp ce preţul gazelor importate era la 353 dolari pe 1.000 metri cubi. În prezent, preţul din producţia internă (rămas nemodificat din februarie 2008) este de aproximativ 160 dolari/1000 mc, în timp ce preţul de import este de circa 330 dolari/1000 mc.
Arpechim „pe tarabă”
Conform reprezentanţilor Petrom, priorităţile companiei vor fi creşterea activităţii de explorare şi producţie, continuarea eficientizării rafinăriei Petrobrazi prin investiţii, chiar dacă la un nivel redus cu circa jumătate faţă de nivelul iniţial.
În ceea ce priveşte combinatul chimic Dlojchim, conducerea Petrom a anunţat că acesta va fi închis până la sfârşitul anului. Anul trecut, pierderile combinatului s-au ridicat la 148 milioane de lei. „Dat fiind că produsele chimice nu fac parte din obiectul principal de activitate al Petrom şi că randamentul acestei activitati în condiţiile actuale şi prognozate de piaţă este foarte scăzut, conducerea a decis excluderea acestei activităţi din portofoliul companiei”, se arată într-un comunicat Petrom.
În legătură cu rafinăria Arpechim, Mariana Gheorghe a anunţat că, din motive economice, activitatea acesteia este oprită din noiembrie 2009. Întrebată ce se va întâmpla cu rafinăria, directorul Petrom a răspuns că „toate alternativele pentru Arpechim sunt deschise”. Ceea ce înseamnă, de fapt, că, dacă nu va fi vândută, rafinăria va fi închisă. Reamintim, activitatea de petrochimie din cadrul Arpechim a fost cumpărată de combinatul Oltchim Rm. Vâlcea.
Profitul net al OMV Petrom a crescut cu 34% anul trecut, la 1,368 miliarde lei (322,8 milioane euro), după ce compania a avut pierderi în ultimul trimestru, iar cifra de afaceri a coborât cu 23%, la 12,842 miliarde lei (3,03 miliarde euro). OMV Petrom a raportat pentru 2008 un profit net de 1,02 miliarde lei şi o cifra de afaceri netă de 16,7 miliarde de lei.
Petrom se plânge de justiţie
Actul de justiţie în România are deficienţe şi trebuie îmbunătăţit, pentru stimularea mediului de afaceri, a mai spus Mariana Gheorghe. „Este nevoie de îmbunătăţirea actului de justiţie, pentru a stimula un mediu de afaceri sănătos. Nu există o practică unitară, există deficienţe a practicii juridice, practica din tribunale a făcut ca astfel de decizii să fie date, angajaţii să fie plătiţi”, a spus Gheorghe, referindu-se la cazurile în care angajaţii Petrom au acţionat compania în instanţă cerând plata unor bonusuri.
În ultimii ani, Petrom a constituit provizioane în valoare totală de 1,4 miliarde de lei pentru litigiile cu angajaţii.
„Legislaţia românească prevede ca noi să plătim angajatului după prima decizie a unui tribunal, dar noi continuăm procedurile legale de atac ale deciziilor judecătoreşti (n.r. – iar dacă instanţele superioare decid în favoarea Petrom, după ce a plătit angajatului, nu prea mai are de unde să recupereze sumele date). Sunt tot felul de abuzuri, cum ar fi că se depun dosare în care apar oameni care nu au lucrat nicodată în Petrom sau dosarele se depun la instanţe care nu au competenţa necesară. Am sesizat şi Consiliul Superior al Magistraturii”, a continuat Gheorghe.
E a aprecizat că Petrom a început să câştige procese în care angajaţii cer plata de bonusuri, astfel că anul trecut nu a fost necesară suplimentarea fondurilor pentru provizioane pentru astfel de litigii. „Sunt mii de procese. De când avem decizii în favoarea noastră, am început recuperara sumelor datorate de angajaţi. Nu vreau să mă refer la alte abuzuri împotriva Petrom”, a mai spus Gheorghe.
