Statele din Uniunea Europeană au ajuns la un acord privind reglementarea gazoductului Nord Stream 2, a informat vineri cancelarul german Angela Merkel, fără a da mai multe detalii, relatează Reuters.
„Am ajuns la un acord, iar acest lucru a fost posibil datorită faptului că Germania şi Franţa au lucrat împreună”, a declarat Merkel în cadrul unei conferinţe de presă.
Polonia, Ucraina şi statele baltice se tem că proiectul va creşte dependenţa Europei de gazul provenit Rusia şi va ajuta Kremlinul să obţină un venit suplimentar de câteva miliarde de dolari în plus, scrie Mediafax.
Preşedintele american Donald Trump a acuzat Germania, în luna iulie, că este „prizonieră” a Rusiei din cauza dependenţei faţă de gazele naturale şi a cerut oficialilor de la Berlin să renunţe la gazoductul Nord Stream 2.
Gigantul rus Gazprom încearcă să construiască, împreună cu firmele europene, o conductă de 1.200 de kilometri care să transporte gazul natural din Rusia spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Polonia, Ucraina şi ţările baltice.
De asemenea, cancelarul Angela Merkel a mai spus joi că Germania nu va deveni dependentă de gazele ruseşti din cauza proiectului Nord Stream 2. Ea a insistat că Ucraina trebuie să rămână o ţară de tranzit pentru gazele livrate de Rusia, informează Reuters.
„Devenim dependenţi de Rusia din cauza acestei a doua conducte de gaz? Eu zic că nu, dacă ne diversificăm în acelaşi timp” sursele de aprovizionare, a declarat Merkel la Bratislava, unde s-a întâlnit cu liderii ţărilor din Grupul de la Visegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria).
În prezent, Rusia livrează gaze naturale Germaniei printr-o mai multe conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, compania rusă Gazprom şi firmele europene E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, care presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente. Capacitatea de transport a gazelor ruseşti pe ruta alternativă la cea prin Ucraina ar urma să se dubleze, ajungând la 110 miliarde de metri cubi pe an.
Preşedintele american Donald Trump a criticat de mai multe ori proiectul, iar în ianuarie anul acesta, administraţia de la Washington a trimis o scrisoare companiilor germane implicate, ameninţând cu sancţiuni. Ambasada americană de la Berlin a confirmat atunci, pentru AFP, o dezvăluire a cotidianului Bild legată de presiunile Statelor Unite împotriva facilitării exportului de gaze din Rusia.
Franţa susţine revizuirea directivei Nord Stream 2
Franţa va susţine revizuirea directivei europene cu privire la gazele naturale, care vizează şi proiectul gazoductului Nord Stream 2, a anunţat joi Ministerul francez al Afacerilor Externe, informează Reuters.
Anterior, mai multe surse diplomatice consultate de Reuters au declarat că Germania presează alte capitale europene să blocheze o propunere a Uniunii Europene destinată reglementării gazoductului Nord Stream 2, promovat de Rusia, înaintea unei reuniuni cruciale care este programată a avea loc vineri. Potrivit surselor, principala problemă a Germaniei ar fi să convingă Franţa.
„Obiectivul revizuirii directivei privind gazele naturale este ca regulile din cel de-al treilea pachet energetic să se aplice pentru toate gazoductele cu ţările terţe care intră pe teritoriul european. Directiva revizuită se va aplica şi proiectului Nord Stream 2”, a declarat Agnes von der Muhll, purtătorul de cuvânt al Ministerului francez al Afacerilor Externe. „Franţa intenţionează să susţină adoptare unei astfel de directive. Lucrările continuă împreună cu partenerii noştri, în special cu Germania, cu privire la posibilele modificări care ar putea fi aduse textului”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Executivul comunitar vrea să extindă regulile care guvernează piaţa sa internă în sectorul energetic şi asupra gazoductelor offshore, în ideea de a avea un cuvânt de spus asupra unei noi conducte care este construită în prezent între Rusia şi Germania via Marea Baltică. În forma sa actuală, proiectul Nord Stream 2, promovat de grupul energetic Gazprom, controlat de statul rus, nu trebuie să respecte regulile care guvernează piaţa internă.
Până acum, statele membre nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la acest plan, în condiţiile în care o serie de mari state membre, precum Franţa, Italia şi Spania, nu au fost dispuse să contracareze opoziţia Berlinului faţă de planurile Executivului comunitar. În cazul în care nu va mai beneficia de votul Franţei, Germania ar putea să nu mai dispună de o minoritate de blocaj faţă de propunerea Executivului comunitar.
Când vine vorba de proiectul Nord Stream 2, blocul comunitar este împărţit în două. Pe de o parte se află statele din Europa de Est, cele nordice şi cele baltice care consideră că acest gazoduct face din UE un ostatic al Moscovei şi pe de altă parte se regăsesc statele din nordul Europei, în special Germania, care pun accentul pe avantajele economice ale proiectului.
Dacă propunerea Comisiei Europene privind extinderea regulilor care guvernează piaţa sa internă din sectorul energetic şi asupra gazoductelor offshore va strânge suficient sprijin din partea celor 28 de state membre UE, negocierile cu privire la varianta finală a normelor ar putea începe chiar de săptămâna următoare, având în vedere că Parlamentul European şi-a exprimat deja sprijinul pentru acest plan.
