Interviurile video ale publicației FOCUS ENERGETIC continuă, invitat “La o cafea cu Gabi Moroianu“ fiind domnul Ondrej Safar, CEO Evryo Power.
Inginer electrotehnist, absolvent al Universității Tehnice din Praga, dl Ondrej Safar este un bun cunoscător al piețelor de energie din Balcani. Până la jumătatea anului 2018, Safar a condus Sepaș Enerji, companie turcă membră a Grupului CEZ, anterior coordonând operațiuni ale Grupului în Bulgaria și România. S-a alăturat echipei CEZ în aprilie 2004. În noiembrie 2005, lua drumul Olteniei pentru a se alătura colegilor din Grupul CEZ în România. În cadrul unui mandat de 7 ani, s-a ocupat de construcția propriu-zisă a parcului eolian Fântânele-Cogealac, dar și de managementul facilităților de producere a energiei regenerabile – hidro și eoliană sau de coordonarea CEZ Vânzare. Începând cu 1 august 2018, dl Ondrej Safar a preluat conducerea CEZ în România, devenind country manager și președinte al Directoratului CEZ România. În prezent este CEO al Evryo România, care deține Distribuție Energie Oltenia. Este și vicepreședinte al Federației Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
GM: Bună ziua, Astăzi ne bem cafeaua cu domnul Ondrei Safar, șeful EVRYO în România; grupul EVRYO deține și Distribuție Energie Oltenia. Bună ziua Ondrei. Ce faci?
OS: Bună ziua. Fac: „îmi e dor de tine”.
GM: Te întreb special, pentru că știu că asta este replica ta favorită. Vorbești foarte bine românește, deși, din câte știu eu, ești din Praga, nu?
OS: Eu sunt din Praga, nu e perfectă limba română, dar încerc și am învățat. Sunt în România de mai mulți ani și trebuie să învăț.
GM: Când ai venit în România?
OS: Am venit prima dată în 2005, în noiembrie 2005, când CEZ a preluat Distribuție Oltenia. A fost perioada de privatizare (n.r. – fosta Electrica Oltenia a fost privatizată cu CEZ Cehia în anul 2005).
GM: Știu că la un moment dat te ocupai de investiția în eoliene, nu?
OS: Am început în 2005, apoi Fântânele (n.r. – parcul eolian) a fost cumpărat în 2008, dar am venit în 2005 și prima dată am fost responsabil pentru achiziția de energie, prognoză și trading. În perioada 2005 nu era vorba de trading, dar a fost trading, începul trading-ului. Am venit în România, am lucrat în distribuție de energie la CEZ și am lucrat cu prognoze și achiziția de energie.
GM: Deci, practic, ai trecut prin toate activitățile pe care un grup energetic le poate avea: producție, distribuție, furnizare, consum clar, pentru că măcar acasă ești consumator. Deci, și despre consum știi despre ce e vorba.
OS: Și sincer, am fost foarte fericit că am venit în România în perioada de transformare, când CEZ a preluat compania de distribuție. Primul pas a fost transformarea și „unbundling” (n.r. – separarea activităților) și eu am fost responsabil pentru partea comercială, care se numește acum vânzare sau furnizare. În același timp, am fost prezent când a fost discuție și despre distribuție și, când CEZ a cumpărat proiectul de eoliene Fântânele – Cogealac, am fost numit project manager, deci, am fost responsabil pentru asta.
GM: Deci, pe producție știi despre ce e vorba.
OS: Am plecat în Bulgaria unde am fost responsabil pentru distribuție, pentru 3 ani. Acolo am avut experiență directă cu distribuția și, după aceea, am fost mutat în Turcia, unde am fost responsabil pentru partea comercială, supply și trading.
GM: Dar tu ești inginer de felul tău, chiar în domeniu energetic.
OS: Da, sunt inginer în domeniul energetic. Este profesie de familie, pentru că și tatăl meu, și mama meau au a studiat la Universitatea de Electro-energie.
GM: Ce frumos! Deci, e tradiție la tine în familie.
OS: Da, ese tradiție. Toată copilăria am fost cu așa ceva. Era perioada de după Revoluție (n.r. – din Cehia). Tatăl meu a avut și are o companie care a făcut proiecte electrice și de construcții și, practic, viața mi-am petrecut-o în domeniul energiei.
GM: Chiar e frumos. Știu că ai un băiat. Îl îndrepți tot înspre domeniul tehnic sau el are, cumva, înclinații mai mult artistice?
OS: Sincer, nu știu. Copilul meu este foarte fericit, care vrea să facă tot: dacă este tehnic, dacă este artistic e interesant, este sportiv, este peste tot.
GM: Acum că vorbeam că ai fost implicat inclusiv în construcția centralelor eoliene Fântânele-Cogealac. Acum aveți Distribuție Energie Oltenia – între timp, CEZ și-a vândut activitatea din România către fondul de investiții Macquarie -, deci acum dețineți doar Distribuție Energia Oltenia și grupul EVRYO în România, pe care tu îl conduci. Din punct de vedere al unui conducător de ditamai compania, chiar nu mă pricep și chiar te întreb: pentru o distribuție, ce investiții sunt mai importante? Am mai pus întrebarea asta. Aș vrea să știu, dacă există un răspuns, ce investiție este mai importantă: în extinderea rețelei, în întărirea rețelei, în digitalizare, contorizare inteligentă? Există o ierarhie, o prioritizare a investițiilor?
OS: Asta este o întrebare foarte interesantă. Ce pot să spun este că nu este așa de ușor. De 2 ani, avem un sistem nou pentru prioritățile în investiții și acolo sunt mulți parametrii pe care îi avem în vedere când facem investiției. Vorbim despre impactul asupra CPT (n.r. – consumul propriu tehnologic), vorbim despre număr de deranjamente, de locație, vorbim despre importanța și dezvoltarea economică în zonă și vorbim despre niște statistici globale, despre probabilitatea, nu știu cum se spune „failure” la echipamente (n.r. – avarie), pentru care acest sistem e conectat la sisteme cu multe date. De exemplu, să știm că un anumit tip de transformator are mai mare probabilitate să i se întâmple ceva și e mai bine să-l schimbăm. Și acest lucru este dat în prioritizare și, bazat pe asta, decidem unde să investim.
Este foarte important să vorbim despre aceste lucruri. Sigur, digitalizarea este foarte importantă, pentru că viitorul este tranziția energetică și s-a schimbat modul în care se consumă; producem energie și, fără digitalizare, nu va fi posibil în viitor, iar asta este foarte important. Contoarele inteligente sunt foarte importante, de asemenea.
Dar este important, pentru fiecare decizie, să avem în vedere care este eficiența acestei investiții. Dacă avem, de exemplu, un consumator cu un consum foarte, foarte mic, e frumos dacă punem contor inteligent, dar costă bani și fiecare investiție are niște beneficii, dar, dacă nu putem să autorizăm aceste beneficii, nu are sens să facem investițiile. Trebuie să ne gândim și la acest lucru.
GM: Mai ales că investițiile voastre, adică ale tuturor distribuitorilor, sunt recunoscute în tarif. Așa e legea, nu numai în România, în toată Uniunea Europeană. Din câte observ eu, autoritățile române vor să le țină cât mai jos, cât mai mici. Cum vă descurcați? De unde aveți bani? Dacă aveți bani. Aveți bani să faceți investiții?
OS: Astăzi, sincer, nu avem. Nu avem banii necesari să facem investițiile pe care le dorim și care credem necesare, bazat pe opinia noastră și pe opinia unei companii de consultanță. Nu avem destui bani să facem tot ce este nevoie pentru tranziția energetică, din păcate, și trebuie să prioritizăm și trebuie să decidem ce este cel mai important. Dar, din păcate, nu putem să facem toți clienții fericiți și nu putem să atingem toate țintele care trebuie atinse.
GM: Înțeleg. O parte din investiții ar putea fi făcute prin acest tarif, care include și rata de rentabilitate. O altă parte din investiții ar putea fi făcută din fonduri, să le spun nerambursabile. Și voi ați apelat la astfel de fonduri?
OS: Aceasta este una din oportunități și cred că noi am fost una din primele companii de distribuție, care a fost foarte agresivă. A fost în perioada 2018, când a fost acest prim val de fonduri, s-a numit POIM, unde am luat tot ce a fost posibil și am investit majoritatea fondurilor în software, în sisteme de digitalizare, pe care acum le și utilizăm. Fiecare electrician are tabletă.
GM: Știu, ați fost absolut inovatori la momentul acela. Erau electricienii cu tabletele în mână, știau exact unde să se ducă, ce să facă.
OS: Ăsta este unul din proiectele care au fost acoperite prin aceste fonduri. Avem sistem avansat de dispecerat, care a fost acoperit prin fonduri (n.r. – europene), avem acest sistem de prioritizare a investițiilor și managementul investițiilor. Am făcut și investiții în rețea, tot prin POIM, și acum, din Fondul de Modernizare, am semnat 20 de contracte cu valoare, cred, de 1,3 miliarde de lei. Acum avem discuții pentru încă 3 sau 4 proiecte tot din Fondul de Modernizare. Utilizăm tot ce se poate.
Ce vreau să spun este că, dacă vorbim despre fonduri europene, care sunt foarte de ajutor, ce trebuie să știm este că nu putem să rezolvăm tot. Dacă vorbim despre aceste fonduri europene, am început în 2022-2023, când am început cu primele 7 proiecte; am făcut proiecte, am analizat unde trebuie să punem bani. Dar, în acea perioadă, în 2022, erau zero prosumatori în rețeaua noastră. Din 2023, am semnat primele contracte, majoritatea au fost în 2024, și, până la sfârșitul anului trecut, până la sfârșitul lui 2025, am finalizat proiectarea și contractarea. Suntem la începutul 2026 și majoritatea din aceste proiecte acum sunt în implementare. Implementarea va fi în perioada 2026-2027-2028. Aceste proiecte au fost gândite în 2023 și rezultatul va fi în 2028.
Dar cerințele din rețea s-au schimbat semnificativ. Am plecat de la zero prosumatori și acum am ajuns la 50.000 de prosumaturi în rețeaua nostră, în total 600 de megawați. Dar proiectele au fost definite în 2022-2023. Când am selectat zona pentru reconstrucție, nu am știut dacă în această zonă specifică vor veni mulți prosumatori sau vor veni în altă zonă.
Am făcut ce am știut în perioada asta, dar viața merge în altă direcție și pentru asta e nevoie să avem bani pentru investiții, nu numai din fonduri europene, care ajută foarte mult. Dar, dacă vrem să răspundem la schimbare în timp real, trebuie să investim.
GM: Și proiectele pe fonduri europene nu pot fi modificate.
OS: E foarte, foarte dificil. Dacă vorbim despre schimbarea zonei, schimbarea nu este posibilă. E foare strict. Aceste proiecte sunt foarte de ajutor, dar nu putem să răspundem pentru evoluția situației.
GM: Cum spunem noi, a evoluat situația din teren. Evident, în 2028 nu mai are cum să fie aceeași situație ca în 2025. Vorbeai de prosumatori. Astăzi, nu-mi dau seama dacă prosumatorii sunt ceva de bine sau ceva de rău. Chiar nu-mi dau seama.
OS: Răspunsul e foarte simplu. Prosumatorii sunt buni și prosumatorii sunt viitorul sectorului energetic. Asta este foarte clar. Prosumatorul este unul dintre cei mai vizibili factori de tranziție energetică și asta înseamnă că tranziția energetică s-a întâmpla deja. Oamenii vor să fie activi. Înțeleg că vor fi beneficii pentru membrii activi ai sectorului energetic. Este foarte bine și este foarte, foarte pozitiv.
Din păcate, sunt anumite situații, sunt anumiți prosumatori care au exagerat. Prosumator este un client care produce și consumă. Ideal este să consume ce produce în zonă sau produce ce este necesar în zonă. Noi avem proiectul „Orizont 30”, unde am început să gândim care este viitorul și care sunt provocările viitorului și să cautăm soluțiile cele mai eficiente pentru clienți. În acest proiect am selectat câteva zone, unde deja vedem că avem mulți prosumatori; sunt zone care deja au devenit zone de producție.
GM: Aveți niște exemple?
OS: Avem multe exemple, dar am selectat 3 locații; una este în Argeș, una este în Gorj și una este în Dolj. Am selectat aceste zone unde măsurăm toate datele, să înțelegem cum s-a schimbat comportamentul rețelei.
Am implementat soluții diferite, pentru că ținta noastră a fost să înțelegem care soluție este optimă, pentru că noi, tehnicienii, credem că știm tot, avem multe opinii. Decizia a fost „hai să testăm, hai să discutăm, hai să vedem pe fapte, pe date”, care sunt costurile și care sunt rezultatele reale. Bazat pe aceste date, vrem să înțelegem de unde vine potențialul risc, de unde vine problema, cu ce putem să ajutăm, cum putem să rezolvăm problema.
Din aceste date, noi putem să vedem că, în aceste zone, simplificat, avem 200 de consumatori pe transformator. Din acești 200 de consumatori, avem 10%-20% prosumatori. Și din acești 20 prosumatori, 18 sunt prosumatori cum trebuie, adică un consum aproape același cu producția.
Dar avem 2 din acești 200 care sunt prosumatori exagerați. Majoritatea problemelor în rețea vin de la acești 2 consumatorii. Asta înseamnă că 1% din consumatori pe această rețea creează 100% din problemele pentru care noi trebuie să investim. Noi spunem că acest lucru nu este corect. Trebuie să gândim cum dezvoltăm acești prosumatori într-un mod care să ajute rețeaua și toți clienții, nu să avem 2 clienți care beneficiază foarte mult și restul trebuie să plătească aceste beneficii.
GM: Corect. Așa este. Și când vor fi gata rezultatele analizei pe care o faceți? Cam când preconizați?
OS: Avem deja rezultate pentru că am implementat soluții diferite. Am implementat într-o zonă, am pus cu partnerii de la Prime Batteries, am testat deja, avem primele rezultate. În al doilea rând, am făcut investiții în întreaga rețea, am reconstruit rețea și vrem să vedem care sunt beneficiile; deja se văd. Și, în al treilea rând, am pus niște echipamente active, care să ne ajute să vedem rezultatele, să vedem cum se comporă rețeaua. În același timp, vrem să facem comparație cât costă pentru client, pentru că, tot ce facem, facem pentru client.
Și, dacă vorbim despre soluții diferite, poate să apară că bateria poate să fie foarte ieftină comparativ cu reconstrucția întregii rețele. La început, ca investiție este mai ieftin, dar are costuri din operare, pentru ca atunci când descarcă energie sunt niște pierderi de proces, este și perioada de viață pentru baterie și noi vrem să comparăm care sunt costurile pe perioadă lungă de timp.
GM: Sunt și costuri de mediu pentru baterie, pentru că trebuie să ecologizezi zona. Ce faci cu bateria, unde o arunci când i se termină durata de viață?
OS: Avem primele rezultate, dar vrem să continuăm să testăm, pentru că tranziția energetică va fi pe perioadă mare de timp.
GM: Spuneai că voi, ca distribuție, ați investit în astfel de lucruri care, până la urmă, lucrurile astea privesc pe prosumatorii. Investițiile pe care le-ați făcut, care nu sunt tocmai mici, sunt recunoscute în tariful de distribuție?
OS: Sigur că toate investițiile pe care noi le facem, le facem, de fapt, din banii consumatorului. Toate aceste investiții sunt, după aceea, recunoscute și translatate în tarife.
GM: Am înțeles. Deci, cumva, prosumatorii, care sunt o chestie de bine, sunt OK, dar cei care exagerează „reușesc” să mărească facturile tuturor celorlalți clienți.
OS: În acest moment, cu acest mod de tarifare, așa este, asta este adevărat.
GM: Care ar fi soluția?
OS: Una dintre soluții, care se aplică în majoritatea țărilor din Europa, este tariful binom. Unde se poate. Unde nu se poate pentru energie consumată, dar se poate baza pe capacitate de rețea care este rezervată. Și asta este fair pentru clienți, în cele din urmă. Costurile companiei de distribuție sunt legate de rețea, nu sunt legate așa mult de consum.
Dacă vorbim despre împărțire, pot să spun că 80% până la 90% din costuri sunt costuri fixe și numai 10% sunt costuri variabile, bazate pe consum.
Dacă aș simplifica, ar fi ca doi vecini, unul stă acasă, consumă energie, și al doilea nu este acasă. Costurile noastre sunt exact aceleași. Noi avem obligația să venim să citim la fiecare 3 luni, dacă avem contor vechi, sau, dacă avem contor nou, trebuie să citim în fiecare zi. Costurile pentru pentru citire sunt exact aceleași, fie că s-a consumat, fie că nu s-a consumat. Dacă vorbim despre mentenanță de rețea, trebuie să punem la dispoziție rețea în fiecare moment, chiar dacă se consumă sau nu. Aceste costuri sunt fixe și sunt aceleași. Dar clientul care consumă trebuie să plătească costuri și pentru vecinul care nu consumă. Dar acesta a fost modul istoric de tarifare.
Cu acest fenomen nou, care are la bază prosumatorii, mașinile electrice și așa mai departe, noi credem, și nu este numai noi, asta este în întreaga Europă, trebuie să schimbăm acest mod de tarifare, să fie mai fair pentru toți clienții.
GM: Da, cumva să se modifice filozofia de tarifare.
OS: Și pentru ca, în viitorul mai îndepărtat, rețeaua, ca infrastructură, să devină mai mult serviciu pentru accesul clientului care va fi producător și consumator, are mașină electrică, are încălzire prin pompă de căldură. Pentru mine, ideal ar fi ca în majoritatea timpului să consume ceea ce produce, dar, în anumite momente, va fi nevoie să pună în rețea energia extra, care va fi la dispoziția restului sectorului, sau va fi nevoie să consume mai mult și va lua energie din rețea. Atunci, infrastructura va fi un serviciu pentru clienți, care să aibă posibilitatea să dea sau să cumpere energie.
GM: Dar, până la urmă, distribuitorii trebuie să aibă grijă de rețea, chiar dacă va fi folosită foarte puțin. E ca o șosea, pot trece 5 mașini pe oră, dar nu vrei să ai gropi în șosea atunci când treci.
OS: Ce este important și ce vreau să spun, pentru că sunt oameni care au această idee că noi vorbim și noi vrem tarif binom pentru că vrem să primim mulți bani. În realitate, cum lucrează companiile de distribuție, cu tarif de distribuție? Acesta este reglementat de reglementator în fiecare an, când recunoaște costurile noastre și, după ce sunt recunoscute, se împart aceste costuri prin tarif de distribuție către clienți. Și dacă se împart costurile în funcție de consum sau bazat pe capacitatea instalată, noi vom colecta aceeași bani. Asta nu înseamnă schimbare de costuri totale, asta înseamnă numai un anumit mod de împărțire a costurilor, care sunt recunoscute, care sunt controlate, cum credem că este mai fair pentru clienți.
GM: A fost o reală plăcere să stau de vorbă cu tine. Cred că este prima „cafea” pe care o bem așa, online.
OS: A fost foarte plăcere pentru mine.
