Banca Naţională a României (BNR) se aşteaptă la o inflaţie de 5-6% în prima parte a acestui an, a declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu (foto), într-o conferinţă de presă. Pe de altă parte, încă din vara anului 2005, strategia de politică monetară a BNR este ţintirea directă a inflaţiei. Pentru acest an, ţinta este de 2,5%, plus/minus un punct procentual.
“Prognoza noastră este că, în următoarele luni, inflaţia se va situa undeva între 5% şi 6%, depinde şi de cum evoluează preţurile volatile şi aici mă refer la agricultură”, a spus Isărescu.
El a precizat, în acest context, că nu crede că impactul majorării tarifelor la gaze naturale şi electricitate asupra preţurilor alimentare va fi unul major.
“În ceea priveşte preţurile agroalimentare într-o Românie cu agricultură dependentă de natură vremea este factorul cel mai important », a precizat Mugur Isărescu.
Pe de altă parte, acesta a arătat că inflaţia a crescut în luna decembrie 2012, rata anuală de 4,95% plasându-se în afara intervalului de variaţie din jurul ţintei şi peste nivelul de 3,14% înregistrat în decembrie 2011.
“Rata anuală a inflaţiei pentru finele anului 2012 a fost marginal sub cea mai recentă prognoză a BNR de 5,1%. Rata medie anuală a inflaţiei a continuat să scadă, atingând, pe ansamblul anului, nivelul de 3,33%, minimul ultimilor 23 de ani”, a spus Isărescu.
În ceea ce priveşte deficitul de cont curent, pe care guvernatorul îl definea ca fiind “o inflaţie întâtziată”, acesta îl consideră încă prea mare.
“Ai un deficit de cont curent de 4% din PIB, foarte mare dacă e să ne gândim bine, chiar dacă noi am avut odată 14%, este încă foarte mare. Înseamnă ca n-ai resurse interne, trebuie să le atragi din exterior. Şi atunci, cei care gândesc atât de simplist de ce nu coboară Banca Naţională dobânda ca să stimuleze investiţiile, trebuie să se gândească şi la celălalt aspect: dacă coborâm dobânda, nu cumva descurajăm economisirea internă, care oricum este insuficientă, precum şi capitalul extern, care nu mai intră, şi atunci efectul va fi total invers!? Adică coborând dobânda, în loc să ai creştere economică, la sfârşitul anului constaţi că ai contribuit la o accentuare a declinului economic, din cauza lipsei de resurse financiare”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, nu este vorba despre o întrebare retorică, ci despre un exemplu la care toţi formatorii de opinie trebuie să se gândească atunci când lansează “formulele acestea extrem de simplificate”, de scădere a dobânzii pentru atragerea investiţiilor.
Investiţiile nu depind numai de dobânda de referinţă, ci şi de sumele care sunt dedicate investiţiilor, iar o reducere a dobânzilor ar putea descuraja economisirea internă.
Un deficit de cont curent de 4% din PIB înseamnă un an de creştere economică, în condiţiile în care resursele interne pentru investiţii sunt insuficiente.
“Din foarte multe motive noi nu reuşim să absorbim bani comunitari. Înainte de orice, creşterea economică înseamnă investiţii. Cum resursele interne pentru investiţii sunt insuficiente şi acest lucru se reflectă în faptul că avem în continuare un deficit de 4% în contul curent, ca să realizăm ce înseamnă 4% din PIB, înseamnă aproape un an de creştere economică. Avem nevoie de investiţii cam cu 4% din PIB mai mari decât reuşim noi în ţară să economisim. Chestiunea politicilor prin care să atragi fonduri externe, fie că se numesc credite externe, bani structurali de la UE, investiţii străine directe sau alte surse investiţii de portofoliu, este vitală. Economia este un complex de relaţii mult mai complicat. De multe ori, tindem să le simplificăm, există şi corelaţii care par simple la prima vedere, dar se dovedesc mai complicate şi se poate întâmpla şi altceva”, a spus Isărescu.
El a reamintit că România se află într-un acord cu Fondul Monetar Internaţional, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, fără să utilizeze resurse.
“Noi, dacă putem să îndeplinim condiţiile Fondului, care sunt condiţiile noastre în definitiv, sunt nevoile noastre de restructurare, fără să avem angajamente internaţionale, este clar că ne-am atinge obiectivul de credibilitate, am avea acces la fondurile externe, care sunt necesare pentru finanţarea deficitelor României şi, în consecinţă, lucrurile ar merge de la sine. Realitatea economică, financiară şi politică din România este ceva mai complicată. De multe ori, ne trebuie angajamente pentru a îndeplini ceea ce ar trebui să facem cu conştiinţa clară că este pentru noi, nu este pentru Fondul Monetar”, a explicat guvernatorul BNR.
Reamintim, reprezentanţii FMI au anunţat, la ultima misiune de evaluare în România, că se aşteaptă ca deficitul de cont curent să rămână în jurul valorii de 4% din PIB în anul 2013.
În principiu, investiţiile se realizează din economisiri. În ceea ce priveşte balanţa externă de plăţi, ca orice balanţă contabilă, trebuie să ajungă la zero. Astfel, dacă există deficit al contului curent, acesta trebuie finanţat. Pentru aceasta există numai două posibilităţi: care creează datorii – împrumuturile – şi care nu creează datorii – investiţiile străine. Cum investiţiile în România au ajuns la niveluri nemaiîntâlnite în ultimii 10 ani, deficitul nu a putut să fie finanţat decât prin împrumuturi, astfel încât datoria externă a României s-a apropiat de 100 miliarde de euro.
BNR menţine dobânda-cheie
Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an, precum şi nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii la lei şi valută.
Inflaţia a crescut în luna decembrie 2012, rata anuală de 4,95% plasându-se în afara intervalului de variaţie din jurul ţintei şi peste nivelul de 3,14 % înregistrat în decembrie 2011.
Potrivit BNR, traiectoria ratei anuale a inflaţiei în partea a doua a anului 2012 reflectă impactul nefavorabil exercitat asupra sa de factori de natura ofertei, aflaţi în afara sferei de influenţă a politicii monetare, în principal creşterea preţurilor interne şi internaţionale ale produselor alimentare şi ajustări ale unor preţuri administrate, pe fundalul unor episoade de volatilitate mai pronunţată a cursului de schimb.
“Magnitudinea efectului nefavorabil exercitat de aceşti factori asupra inflaţiei a fost, însă, parţial atenuată de persistenţa unui deficit amplu de cerere agregată. Datele statistice arată o cvasistagnare a activităţii economice în 2012 comparativ cu anul precedent, pe fundalul scăderii producţiei agricole cauzate de secetă şi al prelungirii recesiunii la nivelul economiilor din zona euro, resimţită la nivelul exporturilor nete româneşti precum şi la cel al producţiei industriale”, se arată într-un comunicat al CA al BNR.
Evoluţiile monetare relevă, de asemenea, menţinerea în teritoriul negativ a dinamicii anuale reale a împrumuturilor acordate sectorului privat, similar evoluţiilor creditului din zona euro şi din ţările din regiune.
“Conduita prudentă a politicii monetare de-a lungul anului 2012 a vizat ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste prin adecvarea permanentă a instrumentelor de care dispune banca centrală în vederea consolidării perspectivelor de menţinere a ratei anuale a inflaţiei în apropierea ţintei pe termen mediu. Aceasta, alături de îmbunătăţirea percepţiei investitorilor asupra economiilor emergente, inclusiv asupra economiei şi pieţei financiare locale, în contextul continuării procesului de consolidare fiscală şi al disipării tensiunilor asociate anului electoral, s-a reflectat favorabil asupra evoluţiei recente a cursului de schimb”, precizează banca centrală.
Îmbunătăţirea sentimentului investitorilor coroborată cu trecerea la gestiunea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar au determinat şi tendinţa de scădere şi apropiere graduală a ratelor dobânzilor pieţei monetare şi a dobânzilor la titlurile de stat de nivelul dobânzii de politică monetară, întărind transmisia acesteia.
Deciziile CA al BNR sunt menite să asigure reluarea şi, ulterior, consolidarea dezinflaţiei, creând, astfel, premisele necesare redresării treptate a procesului de creditare a sectorului privat românesc, aceasta contribuind la asigurarea unei creşteri economice sustenabile, în noul context european şi global.
“Calibrarea adecvată a instrumentelor de care dispune banca centrală, alături de implementarea unui mix coerent al politicilor macroeconomice şi reformelor structurale, conform angajamentelor asumate cu instituţiile internationale, sunt esenţiale pentru atingerea obiectivelor pe termen mediu privind stabilitatea preţurilor şi cea financiară, ca suport al proceselor de convergenţă nominală şi reală”, se afirmă în comunicatul BNR.
