SNTGN Transgaz SA a organizat ediția din 2023 a Congresului Central European al Gazelor Naturale, în perioada 27-29 septembrie 2023, la Sibiu, într-un moment definitoriu pentru securitatea energetică a Europei, în toamna celui de-al doilea an de conflict în Ucraina, se arată într-un comunicat de presă.
”Importanța crescândă a prestigiului SNTGN Transgaz SA la nivel european, susținută prin strategiile manageriale, prin investițiile strategice realizate în modernizarea și dezvoltarea infrastructurii energetice, prin participarea activă în proiecte de interes regional şi european şi prin parteneriate dinamice cu companii de profil, a fost completată odată cu organizarea acestui Congres”, se mai arată în comunicat.
La eveniment au participat, printre alții, Moayad Fathallah Mohamed El Dalie (ambasadorul Egiptului la București), Victor Chirilă (ambasadorul Republicii Moldova), Constantin Dudu Ionescu (Consilier de Stat la Administrația prezidențială), Virgil Popescu (președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților), Lorant Antal (președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat), Sandor Bende (președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților), Cristina Prună (vicepreședintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților), Claudiu Drumea (secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului), Monica Săsărman (secretar de stat în Ministerul Dezvoltării), Daniela Cîmpeanu (președintele Consiliului Județean Sibiu), Mihai Lupu (președintele Consiliul Județean Constanța), Răzvan Popescu (director general Romgaz), Franck Neel și Cristian Hubati (membri în Directoratul Petrom), Kateryna Kovalenko (director Departament Strategie LLC Gas OTS Ucraina), Kleopatra Avraam (senior manager Planificare strategică, DESFA Grecia), Kiril Ravnachki (membru în Consiliul de Administrație Bulgartransgaz), Marko Janicijevic (senior manager de Vânzări Gas Connect Austria), Basilio Petkidis (CEO Mediterranean Gas SA), Gabor Szokodi (director pentru Trading și Business Development FGSZ Ungaria), Vadim Ceban (președintele Consiliului Director Moldovagaz), Vasile Cârstea (director general DEPOGAZ Ploiești), Ciprian Păltineanu (director general INSPET), Ioan Dan Gheorghiu (președinte CNR -CME), Adrian Tănase (director general BVB), Dumitru Chisăliță (președintele Asociației Energia Inteligentă) etc.
“Este o mare onoare pentru Transgaz, pentru colegii mei din Transgaz, pentru toată zona de exploatare, transport, distribuție și furnizare a gazelor, să avem licența pentru anul acesta pentru a organiza, aici, în România, Congresul Central-European al gazelor naturale. Și nu întâmplător am ales locul în care l-am organizat: Transilvania, pentru că Transilvania este parte a Europei Centrale. Vreau să mulțumesc tuturor invitaților care au dat curs și au participat la acest Congres, domnilor ambasadori care au depus eforturi deosebite să ajungă de la București la Sibiu, celorlalți invitați de la OTS-urile din Europa Centrală, din Balcani, din Grecia, din Bulgaria, Ungaria. Vreau să mulțumesc tuturor partenerilor care au venit alături de noi pentru organizarea acestui eveniment. Mă bucur că împreună am reușit să așezăm, încă o dată, România pe locul meritat pe scena europeană în ceea ce privește sectorul energetic”, a spus directorul general al Transgaz, Ion Sterian, la deschiderea lucrărilor congresului.
Pe parcursul a două zile, în cadrul a opt paneluri, delegații care au participat la Congres au discutat despre teme de actualitate de real interes, precum diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și a rutelor de transport în Europa Centrală, de Sud Est și Balcani, incertitudinea geostrategică pe piața europeană de energie, viitorul gazelor naturale în mixul energetic european pe termen mediu și lung, consolidarea securității energetice europene, dar și despre finanțarea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii gaziere din Europa Centrală, de Est și Balcani, optimizarea proceselor din industria energetică prin utilizarea noilor tehnologii digitale, hidrogenul ca vector energetic pe termen lung și la scară largă și piața GNL în Europa Centrală, de Est și Balcani.
Temele au fost alese astfel încât să acopere toate subiectele importante pentru sectorul gazier în prezent și pentru viitorul pe termen mediu și lung al acestuia, așa cum este cazul când vine vorba despre hidrogen. Elementul central al temelor de discuție l-a reprezentat securitatea energetică, atât din perspectiva diversificării surselor de aprovizionare, cât și din perspectiva dezvoltării infrastructurii gaziere, astfel încât să fie facilitată colaborarea între Operatorii de Transport și Sistem europeni.
În contextul creșterii gradului de securitate energetică în aprovizionarea cu gaze naturale la nivel european, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și a rutelor de transport sunt vectori pentru consolidarea securității și solidarității energetice, iar expertiza și colaborarea între Operatorii de Transport europeni devine esențială. Prin urmare, facilitarea unui cadru de interacțiune la nivel regional a reprezentat o oportunitate pentru dezvoltarea unor potențiale parteneriate în sectorul energetic.
Locul evenimentului a fost ales cu un simbolism dual, având în vedere, pe de o parte, că Sibiul a fost orașul care a pus, de mai multe ori, România pe harta europeană, atât atunci când a fost Capitală Culturală Europeană, cât și atunci când a fost locul care a reunit liderii europeni cu prilejul exercitării de către România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, amintește despre faptul că sediul social al SNTGN Transgaz SA se află la Mediaș, județul Sibiu, și că, în centrul țării, s-a construit, în anul 1914, prima conductă de transport gaze naturale din țara noastră și din Europa.
Ion STERIAN
România se află în cea mai bună poziție în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu gaze
România se află în cea mai bună poziție în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu gaze, a declarat directorul general al Transgaz, Ion Sterian, la Central European Gas Congress. “Pe de o parte, acest lucru se datorează investițiilor efectuate de Transgaz, investiții strategice, cuprinse în programul de dezvoltare al Transgaz pe zece ani. Am investit enorm de mult în infrastructură, în interconectări și, datorită acestor investiții, am reușit să fim unde suntem acum. În ceea ce privește stocurile de înmagazinare, am avut o colaborare de excepție cu Guvernul, atât eu, cât și producătorii și furnizorii de gaze din România, colaborare pe care o avem și astăzi, în continuare. (…) Prin investițiile de la Depogaz, susținute de Romgaz, s-a mărit capacitatea de înmagazinare față de anul trecut cu 100 de milioane de metri cubi, ajungând la 3,17 miliarde. Avem astăzi înmagazinați 3,065 miliarde de metri cubi, corespunzător unui procent de 96,23%, cu 1,22 % mai mare decât media europeană. Pot să spun că suntem cu 477 milioane de metri cubi de gaze mai mult înmagazinate astăzi față de aceeași dată a anului trecut. În plus, s-a mărit capacitatea de extracție din înmagazinare – și cine mă cunoaște știe că m-am plâns de câțiva ani că nu avem capacitate mai mare de extracție din înmagazinare. Recent, Guvernul a aprobat planul de aprovizionare cu gaze, electricitate, pentru iarna viitoare, care este mult îmbunătățit. Și vă pot spune că, indiferent ce se va întâmpla, noi vom trece peste iarnă, chiar dacă va fi geroasă. Avem stocurile asigurate, ceea ce nu am mai avut până acum, la această dată”, a explicat Ion Sterian.
”Din păcate, mare parte din consumul de gaze al României de astăzi se duce în activitatea casnică. De exemplu, azi, la un consum de 14,2 milioane de metri cubi de gaze, peste 80- 90% înseamnă consum casnic. Vreau să vă spun că în statele occidentale, și vă dau exemplul Spaniei, care are un sistem de transport similar României, raportul este 70% consum pentru industrie, 30% pentru populație. Asta ar trebui să ne dea de gândit în viitor. O țară fără producție este o țară fără viitor”, a mai spus directorul Transgaz.
Referitor la independența României pe linia gazelor, Ion Sterian a spus: “Gazele din Marea Neagră vor veni, așa cum au declarat OMV Petrom și Romgaz, la sfârșitul anului 2027. Noi am început să construim infrastructura, a început să se lucreze, vom termina până în 2025. Suntem în grafic cu lucrările. Dar producția onshore de gaze din România este în declin și va continua să scadă, după estimările noastre, ajungând la sfârșitul anului 2027 – începutul anului 2028 de la 9,2 miliarde cât este astăzi, undeva la 7 miliarde și ceva. Gazele din Marea Neagră nu vor fi suficiente – sunt 8,2 miliarde de metri cubi semnate cu consorțiul OMV Petrom și Romgaz – pentru că avem programul guvernamental de racordare a localităților la gaze. Sunt foarte multe licitații în derulare, foarte multe lucrări care au început deja. Consumul României va crește cu încă 2-3 miliarde de metri cubi și asta mă bucură pe mine, ca român, că se îmbunătățesc condițiile de trai ale cetățenilor. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere partea de relansare a producției. Avem Centrala de la Mintia cu consum de 2,5 miliarde metri cubi de gaz. S-au semnat deja semnat contractele de finanțare din PNRR de către cei de la CE Oltenia cu centrale electrice pe gaze la Ișalnița și Turceni, cu 1,5 miliarde metri cubi de gaz. Mai e Centrala de la Iernut, care este în ultima fază a finalizării lucrărilor cu încă 0,8 – 1 miliard de metri cubi. La astea adăugăm Azomureș cu 1,2-1,5 miliarde de metri cubi și deja se depășește. Dacă spunem că producția va fi în jur de 7 miliarde de metri cubi, încă 8 miliarde din Marea Neagră, vorbim de 15 miliarde de metri cubi. România va importa în continuare gaz. Am creat infrastructurile de gaze ca să aducem gaze din zona Mării Caspice, pe conducte. Aducem gaze prin terminalele LNG din Grecia și Turcia din orice colț al globului și putem să le ducem mai departe către Ungaria, către Republica Moldova. Anul acesta am reușit preluarea operării sistemului național de transport începând cu data de 19 septembrie, fapt unic în Europa – un operator din altă țară, chiar dacă vorbim aceeași limbă, să opereze întreg sistemul de transport al unei alte țări. Investiții sunt în continuare foarte mari la Transgaz. Acum, sperăm să se deblocheze și interconectarea cu Serbia”, a mai spus Ion Sterian.
Pe de altă parte, acesta a semnalat că există o problemă nu numai pentru Transgaz, cât și pentru celelalte OTS. ”Împreună cu colegii mei din alte țări ne luptăm pentru finanțare cu Comisia Europeană, cu DIGI Clima, cu Banca Europeană de Investiții, care ne impun niște condiții aberante și nejustificate. Am trimis scrisori la Bruxelles, începând de la Președintele Comisiei Europene, vicepreședinte, până la toți ministrii din grupul țărilor UE care fac parte din Fondul de Modernizare, plus cei trei observatori neutri, dar numai neutri nu au fost până acum – Olanda, Suedia și Germania. Așteptăm să vedem ce se întâmplă. Nu se pot bloca proiectele, pentru că avem alte soluții de finanțare. Vreau să menționez că 26 europarlamentari români, din cei 33, depun toate eforturile posibile la Bruxelles. Ideea este că banii europeni sunt nerambursabili, aceștia nu se reflectă în tarifele de transport și automat tarifele sunt jos, reflectându-se acest lucru în prețul final al gazelor”, a explicat directorul Transgaz.
Gazele naturale, indispensabile pentru tranziția energetică
Tranziția către energiile regenerabile este o prioritate europeană, dar putem spune fără îndoială că gazele naturale vor fi o sursă de energie indispensabilă și fiabilă în acest proces de tranziție, a declarat președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură Energetică și Resurse Minerale din Senat, Antal Lóránt, la CENTRAL EUROPEAN GAS CONGRESS.
“Securitatea energetică a țării noastre înseamnă securitatea producătorilor noștri de energie, a consumatorilor noștri, dar și a strategiei noastre de dezvoltare. Pentru că, dacă vrem să vorbim despre reindustrializare, trebuie să ne uităm, pe lângă crearea unor condiții de infrastructură pentru noi consumatori, și la o aprovizionare stabilă cu energie, iar gazele naturale vor juca un rol important în acest sens” a spus Lorant Antal.
Potrivit acestuia, prima întrebare a unui investitor este despre infrastructura energetică și abia mai apoi de infrastructura de autostrăzi: “Avem o problemă privind anumite percepții pe care ar trebui să le clarificăm. Ne place să spunem că toți investitorii care vin, indiferent că sunt autohtoni sau străini, au un interes sau un apetit ridicat față de autostrăzi. Aici vreau să schimb această percepție. Orice investitor, indiferent că e autohton sau străin, când merge într- o anumită zonă, prima întrebare pe care o pune, mai ales dacă vorbim de platforme industriale, este legată de infrastructura energetică, dacă există rețea de energie electrică sau distribuție de gaze naturale. În subsidiar întreabă de autostrăzi. A vorbi despre dezvoltare economică, fără a te gândi serios la dezvoltarea infrastructurii energetice, este o simplă utopie”, a încheiat senatorul Antal.
Orice taxă în plus riscă să se reflecte în preț
Orice taxă în plus riscă să se reflecte – dacă nu ai o competiție suficient de intensă – în prețul mărfurilor, în cazul acesta în prețul gazelor naturale, a declarat despre taxarea cu 0,5% din cifra de afaceri a companiilor de petrol și gaze deputatul USR Cristina Prună, vicepreședinte al Comsiei de Industrii și Servicii, la CENTRAL EUROPEAN GAS CONGRESS.
“Acum trebuie văzut cum se va reflecta această taxă și cred că firmele din sectorul gazier știu cel mai bine să facă aceste calcule și în perspectiva proiectelor de investiții. Trebuie să avem o imagine mai clară despre cum vor fi acestea afectate, dacă vor fi sau nu vor fi afectate. Dar taxa aceasta riscă să se ducă în prețuri, la facturi și la pompă. Eu spun să așteptăm un semnal și de la companiile asupra cărora vor fi aplicate aceste taxe”, a explicat Cristina Prună.
”O altă problemă este lipsa de predictibilitate. Dacă pui o taxă astăzi, care îți intră în vigoare peste o lună, lucrurile nu au cum să funcționeze. Eu fac parte dintr- un partid de opoziție, care a spus că va ataca la Curtea Constituțională această lege și vom vedea dacă taxele la nivelul întregii economii – nu doar taxa aceasta – vor fi aplicate în forma actuală”, a declarat deputatul USR.
Pe de altă parte, aceasta a spus că recunoașterea gazului natural la nivel european ar trebui să fie mai puternică. ”Gazele naturale reprezintă unul dintre pilonii decarbonării în mixul energetic al României, dar și la nivel european, și cred că recunoașterea gazului natural la nivel european ar trebui să fie mai puternică”,a declarat Cristina Prună.
Potrivit Cristinei Prună, acțiunea curajoasă a companiei Transgaz de a prelua operarea sistemului gazier din Moldova este un exemplu de „așa da”. Actorii mari din piața de gaze naturale, precum Romgaz și Petrom, au astăzi un exemplu bun în demersurile de succes la Transgazului.
“România are acum mai mulți bani decât capacitatea ei de a implementa proiecte”
Scopul principal pentru tot ce facem în domeniul energiei este să avem un preț stabil și accesibil pentru populație și pentru consumatorii industriali, atât pentru energie electrică, cât și pentru gaze naturale, a declarat Valeriu Steriu, membru în Comitetul de reglementare ANRE, la Central European Gas Congress.
”La începutul anului 2021 se terminase pandemia, liberalizam piața de energie, lucrurile mergeau liniștit în față. Dar, în câteva luni, a început prima formă a crizei energetice. Șase luni mai târziu, în februarie 2022, războiul cu Ucraina a amplificat această criză și ne-am trezit toată Europa într-o criză cum nu cred că am mai avut în ultimii 30 de ani. Instantaneu, producătorii de îngrășăminte au suspendat producția, agricultura a început să tușească rău fără îngrășăminte, s-a dat peste cap tot ce înseamnă mecanismul financiar – inflația a început să fie cu două cifre în toată Europa, nu doar în România. Tocmai de aceea aș aprecia cum a acționat atunci România, reușind să strângă toate rândurile, în primul rând politic, să se așeze într-o formulă de stabilitate politică, astfel încât să avem măsuri legislative cât mai sigure și cât mai rapid adoptate. E adevărat că au fost multe tentative până când s-a ajuns la o optimizare a legislației și până când s-a găsit mecanismul funcțional de plafonare care să rezolve situația, inclusiv fondurile necesare pentru a plafona. (…) Scopul principal pentru tot ce facem în domeniul energiei este să avem un preț stabil și accesibil pentru populație și pentru consumatorii industriali la energie electrică și gaze naturale”, a mai spus Valeriu Steriu,
“Avem în față investiții cum nu a mai avut România niciodată în domeniul energiei. Vorbim de Fondul de Modernizare, unde avem deja 13- 14 miliarde – o parte au început deja să fie folosiți și pentru distribuțiile de energie electrică, și pentru gaz. Avem foarte mulți bani care vin din PNRR, avem programul Anghel Saligny pentru a consolida distribuția în teritoriu. Avem investițiile pe sectorul nuclear – SMR- urile care pleacă la drum, e adevărat că încep să producă în 2028 -2029, dar sunt demarate. Avem programul Casa Verde, care are o sincopă scurtă acum, dar care a reușit prin prosumatori să aducă în sistem aproape cât un reactor nuclear ca producție de energie electrică. Deci viitorul este încurajator. Avem nevoie de muncitori calificați în toate aceste domenii. Aici cred că avem o mică emoție în perspectivă – România are mai mulți bani decât capacitatea ei de a implementa proiecte din punct de vedere birocratic, dar și implementarea în teren”, a mai spus reprezentantul ANRE.
Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, a declarat că “avem o lege a consumatorului vulnerabil – acolo este definit consumatorul vulnerabil, cum este protejat, pentru energie, gaze, lemne de foc și alte metode de încălzire. Această lege nu este în legătură cu legea plafonării și compensării, care este un mecanism pentru toată populația. Sigur că ne putem uita la legea consumatorului vulnerabil din punct de vedere legislativ – dacă anumite plafoane mai sunt de actualitate, dacă nu trebuie cumva modificate. O noutate la nivelul Regulamentului European este că s-a dat posibilitatea de intervenție asupra prețurilor, care nu era până acum, și pentru întreprinderile mici și mijlocii. Adică putem proteja și întreprinderile mici și mijlocii legislativ, prin plafonare de prețuri, dacă este cazul”.
România va fi un hub de de gaze
Prognozele actuale arată că România va fi un hub de gaze, când va începe exploatarea gazelor din Marea Neagră, a declarat Cristian Hubati, membru al Directoratului responsabil pentru activitatea de Exploatare și Producție OMV Petrom, la CENTRAL EUROPEAN GAS CONGRESS.
“Trendurile actuale de consum actuale arată, într-adevăr, că o mare parte din gazele din Marea Neagră – dacă nu chiar toate – vor rămâne în România. Trăim într- o lume extrem de dinamică, patru ani de zile acum înseamnă 10-15 ani din generația anilor ’80. Este destul de devreme să previzionăm ce va fi peste patru ani, dar ce pot să vă asigur este că România va avea un consum intern mare. Gazele, în mod normal, odată ce le produci, ele intră în piață. Dacă la momentul respectiv piața locală le absoarbe pe toate, vor rămâne aici, absolut. Prognozele arată o dezvoltare a consumului în România. Vom vedea dacă va rămâne un excedent și atunci vom vedea ce facem cu ele. Dar targetul principal este ca gazele să satisfacă consumul din România, în condițiile pieței de atunci”, a mai spus Cristian Hubati.
Caragele, proiect prioritar pentru Romgaz
Proiectul de gaze de la Caragele este privit în compania Romgaz ca un proiect prioritar, a declarat Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz, la Central European Gas Congress. “Structura Caragele este productivă din 2009. În 2019 a fost pusă în producție prima sondă de mare adâncime din cadrul proiectului, iar, din anul 2021, este privit în compania Romgaz ca un proiect prioritar. (…) Sunt alocate sume până la finalul anului 2025 în bugetul de investiții al companiei, dar trebuie să ne reamintim că Romgaz, în această perioadă, a reușit să asigure securitatea în aprovizionare a furnizorului consumatorului casnic și al producătorilor de energie termică, dat fiind că acționăm sub Ordonanța 27 și ulterior Ordonanța 119, unde merge mai mult de 86% din producția Romgaz. Vorbim de securitatea în aprovizionare a consumatorului casnic și a producătorilor de energie termică”, a mai spus Răzvan Popescu.
