Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu (foto), a declarat, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei. că politicienii vor afla curând că pe pieţele financiare „gura bate fundul”, singura soluţie fiind dialogul, care ar trebui să domine discursul politic, iar cine nu îl stăpâneşte să plece, fără a avea pretenţia să-i scoată pe ceilalţi din casă.
„Folosesc cuvintele unui foarte bun prieten al României, personalitate în lumea finanţelor, care mi-a spus chiar aşa: «Măi, voi chiar nu aveţi ce să faceţi?» (…) Aşa judecă lumea şi nu trebuie uitat că lumea aceasta este formată din pieţe de unde România ia sume importante ca să-şi finanţeze deficitul bugetar şi, ca să merg mai departe, pentru a plăti salarii, pensii. Deci, aici nu e vorba de o joacă a BNR şi de o interferenţă. Aici este vorba de a trasmite semnale foarte clare că această ţară trebuie să meargă înainte, instituţiile trebuie să-şi facă datoria (…) Fiecare trebuie să-şi facă datoria, iar, în materie de finanţe internaţionale, atenţie, şi în finanţe interne, mai mult decât în oricare altă parte, spun eu că «gura bate fundul» şi îl bate rău de tot! Şi nu avem nevoi de aşa ceva. Este un mesaj pe care îl repetăm”, a spus Isărescu.
El a arătat că BNR îşi face datoria, caută să obţină profit şi să achite la buget 80% din această sumă, care-l ajută pe ministrul de Finanţe Florin Gerogescu să-şi îndeplinească obiectivele.
„Nu pot să spun mai mult, pentru că suntem neutri politic, dar trebuie să spunem societăţii româneşti realitatea. Şi realitatea este aceasta: depindem de pieţele internaţionale şi ele te penalizează dramatic. Deocamdată se vede pe curs. Se va vedea şi pe costurile de finanţare, inevitabil. Şi e greu să discerni cât vine din plan internaţional, din locaţie geografică, din imagine şi cât vine din ce se întâmplă pe plan intern”, a spus guvernatorul BNR.
Isărescu a adăugat că BNR speră ca dialogul să fie cel care să domine viaţa politică în următoarea perioadă.
“Politicienii asta dezvoltă, nu? Arta dialogului, asta e meseria lor. Cine nu ştie să dialogheze poate să meargă acasă şi să nu ne scoată pe noi din casă. Politicienii trebuie să discute şi să găsească soluţii la situaţia actuală. Politicienii trebuie să se aşeze la masă şi să găsească soluţii, nu să interpreteze cursul că se duce în sus din cauza lui cutare sau lui cutare. Cursul este, cum v-am spus, o primă faţă. Mă opresc aici, să nu capete alte conotaţii, dar m-aţi întrebat, nu? N-a fost iniţiativa mea”, a conchis Isărescu.
Volatilitate mai pronunţată
Cursul de schimb al monedei naţionale are o volatilitate mai pronunţată decât am fost obişnuiţi în ultimii câţiva ani de zile, a declarat, la rândul său,, Cristian Popa, viceguvernator al Băncii Naţionale a României.
“Fundamentele economice, în cea mai mare parte, rămân solide şi sprijină cursul de schimb, având, de asemenea, două modificări, care trebuie să fie urmărite în evoluţie. Una este faptul că, până în acest moment, am avut ieşiri de capitaluri nete din România. Avem, de exemplu, o reducere însemnată a deţinerilor de către nerezidenţi de titluri de stat denominate în lei. Este unul dintre semnele acestor ieşiri de capital. E foarte important ca acestea să fie compensate de intrări de capitaluri, unde miza principală, nerealizată până în prezent, este atragerea eficientă, utilizarea de fonduri europene. Aceasta ar fi o mare şansă pentru finanţări în România, pentru creşterea prin cumpărări ulterioare a rezervei internaţionale. Deci, sperăm într-un efort cu efecte mai vizibile în atragerea acestor fonduri europene”, a spus Popa.
Potrivit acestuia, fondurile vândute de nerezidenţi au fost cumpărate de alţi investitori, în special cei locali. “Banca Naţională nu are voie să cumpere pe piaţa primară niciun fel de titluri. Aceasta reprezintă o finanţare a deficitului, este o prohibiţie explicită în tratatul european cu privire la acest lucru. BNR poate interveni prin cumpărări sau vânzări pe piaţa secundară, pentru gestionarea lichidităţii, pentru transmisia semnalului de politică monetară de la dobânda de politica monetară către dobânzile pieţei interbancare şi, ulterior, către dobânzi folosite de bănci în relaţia cu clienţii nebancari. Faţă de discuţia intensă despre faptul că banca centrală ar urma să facă o pierdere, acest lucru nu se confirmă, din contră, este infirmat de faptul că, după cifrele noastre, avem un clar profit, din această operaţiune de restituire a unei părţi din împrumutul faţă de FMI”, a explicat oficialul BNR.
De asemenea, împrumuturile de la băncile-mamă către subsidiarele din România au scăzut cu 5 procente începând din anul 2011, a mai spus Cristian Popa. El a apreciat că nu este o reducere bruscă a liniilor de credit mamă-fiică, iar situaţia din România este mai bună decât în Ungaria, Serbia sau Bulgaria. Potrivit oficialului BNR, în ultimii doi ani, creditul către sectorul privat a scăzut cu numai 1,5 procente, în termeni reali, această dezintermediere fiind una firească, după creşterile nesustenabile din trecut. “Ceea ce nu dorim este o dezintermediere prea rapidă sau excesivă”, a spus Popa. Viceguvernatorul băncii centrale a mai arătat că solvabilitatea sectorului bancar este de 14,6%, robustă şi foarte bună, mult peste limitele impuse de autoritatea bancară europeană şi la un nivel superior multor state europene.
Rambursări la FMI
Mugur Isărescu a arătat că Banca Naţională a României a efectuat luni o plată de peste 500 milioane DST către Fondul Monetar Internaţional (FMI), reprezentând o primă rambursare în contul împrumutului contractat în 2009.
El a precizat că această operaţiune a fost profitabilă pentru BNR, banca centrală realizând un profit rezonabil, de aproape acelaşi nivel ca acela realizat în primele şase luni. Guvernatorul a menţionat că obiectivul principal al BNR îl reprezintă stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară şi nu profitul, dar că banca centrală este foarte atentă la costurile cu care asigură această stabilitate, pentru nu este institut de cercetări. “Suntem pe poziţia să facem profit în continuare şi vom face”, a spus Isărescu, care a adăugat că BNR este printre cele mai bine capitalizate bănci centrale, având fonduri proprii de ,,vreo patru miliarde”. La cursul BNR din 3 august, 1 DST valora 5,7155 lei.
Reamintim, în 2009, România a împrumutat de la FMI 12,95 miliarde de euro, în cadrul unui acord stand by. În prezent, se derulează un nou acord cu instituţiile financiare internaţionale, de tip precautionary stand by.
Şansa banilor comunitari
Ideea că nu putem absorbi banii comunitari este inacceptabilă, a declarat Mugur Isărescu. “S-a instalat un fel de defetism, extrem de periculos, împărtăşit până la nivelul opiniei publice, că banii comunitari nu vin. Spun că este extrem de periculos, că asta pune sub semnul întrebării întreaga strategie de dezvoltare a României. Noi, pe de-o parte, contribuim cu numerar, ca să spunem aşa, la bugetul comunitar, iar, pe de altă parte, o contributie, să spunem, de o unitate, care putea să aducă bani comunitari de 2-3 unităţi. Aceasta a fost viziunea pe care am adoptat-o încă din anul 2000, pe care am adoptat-o când am început să negociem direct cu Uniunea Europeană. După 2007 acest lucru trebuia să devină prioritar”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, încet, încet s-a încetăţenit ideea că nu putem să absorbim bani comunitari.
“Este inacceptabilă această atitudine. Era şansa noastră, să spunem, în afară de faptul că sunt bani ieftini. România încă nu are economisire suficientă, care să compenseze reducerea fluxurilor externe de capital privat. Dacă stimulăm în continuare economisirea, cum s-a întâmplat, se vede în cererea de consum şi, în consecinţă, toată acea idee ca să stimulăm consumul. Esenţială la problema asta majoră era legată de absorbţia banilor comunitari”, a explicat oficialul băncii centrale.
Riscuri pentru inflaţie
Inflaţia a evoluat în sens pozitiv în trimestrul doi al acestui an, a fost puternic descendentă şi s-a apropiat de limita inferioară a intervalului ţintă, a mai spus Mugur Isărescu.
“Determinanţii inflaţiei în trimestrul doi au fost cu precădere cei care au acţionat în sensul scăderii preţurilor, precum persistenţa deficitului de cerere, detensionarea temporară a pieţei internaţionale a petroului, influenţa favorabilă a preţurilor externe ale unor materii prime şi ale bunurilor de consum”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, deprecierea nominală a leului faţă de euro şi dolarul SUA a influenţat în sens negativ inflaţia. “Avem minime istorice, inclusiv ca urmare a manifestării unor efecte de bază. Cele mai puternice efecte statistice sunt localizate la nivelul preţurilor administrate şi volatile”, a mai afirmat oficialul BNR.
Pe de altă parte, guvernatorul a evidenţiat şi factorii de risc, care pot reinflama aştepările inflaţioniste.
Printre aceştia figurează variaţiile semnificative ale percepţiei investitorilor străini faţă de România, influenţa cursului EUR/USD asupra cotaţiei USD/RON, reducerea fluxurilor de capital adresate noilor state membre ale UE, preţul materiilor prime pe pieţele internaţionale (produse agricole, petrol) şi cele interne ale alimentelor (condiţii climaterice).
De asemenea, alţi factori de risc asupra inflaţie sunt incertitudinile privind implementarea fermă şi consecventă a măsurilor de consolidare fiscală şi a reformelor structurale în contextul anului electoral, tensiunile politice interne, care duc la variaţii semnificative ale cursului de schimb al leului faţă de euro, eliminarea preţurilor reglementate la gaze naturale şi energie electrică.
“Materializarea în nefavorabil a oricăruia dintre riscurile menţionate ar putea reinflama anticipaţiile inflaţioniste, producând efecte adverse asupra preţurilor de consum”, a mai spus Isărescu.
Ţinta de inflaţie a BNR este de 3% în 2012 şi de 2,5% în 2013. BNR a menţinut la 3,2% proiecţia de inflaţie pentru anul 2012 şi la 3% pentru anul 2013, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
“Traiectoria proiectată a inflaţiei se menţine în intervalul ţintă, iar abaterile de la ţinta de inflaţie sunt determinate de efectele statistice de bază, al căror impact este estimat a fi temporar”, a mai spus Isărescu.
