Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% an, precum şi a nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii. După decizia CA, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, într-o conferinţă de presă, că o calmare a situaţiei financiare europene nu se întrevede în următoarele săptămâni, toate datele aratătând că tensiunile se vor păstra, de aceea o detensionare a situaţiei politice interne ar ajuta banca centrală.
“Suntem în faţa unor decizii majore pe care le vor lua, în perioada următoare, autorităţile europene. Probabilitatea este mare ca presiunile să continue, din acest punct de vedere, şi, în consecinţă, o clarificare, o detensionare a situaţiei politice interne ne-ar ajuta foarte mult, ar mări încrederea investitorilor”, a explicat Isărescu, conform Agerpres.
Potrivit acestuia, pe plan extern se remarcă deteriorarea perspectivelor activităţii la nivel global în condiţiile unor aversiuni faţă de risc ale investitorilor şi ale incertitudinilor privind soluţionarea durabilă a crizei datoriilor suverane din zona euro. “Această evoluţie suprapusă persistenţei tensiunilor politice interne generează ieşiri nete de capital, cu impact nefavorabil asupra cursului de schimb al leului”, a arătat guvernatorul BNR.
Pe de altă parte, acesta a menţionat că o parte din titlurile de stat emise în lei şi aflate în posesia nerezidenţilor au fost vândute. “Cu alte cuvinte a crescut oferta de lei şi a crescut concomitent şi cererea de valută, iar o asemenea mişcare are proporţii pentru dimensiunile economiei româneşti. E vorba aici de câteva miliarde de lei, după datele noastre, mai mult decât preliminare, dar aceste date urmează să le analizăm în continuare. Bineînţeles că influenţează piaţa valutară din România şi, în general, cotaţiile leului”, a spus Isărescu.
Şeful băncii centrale a mai arătat şi faptul că nu se reînnoiesc la scadenţă liniile de credit ale unor bănci comerciale.
“Nu avem întreruperi ale acestor linii, dar observăm o înclinaţie mai scăzută pentru a reînnoi cu diverse motivaţii aceste linii de credite şi acestea creează probleme în domeniul finanţării deficitului de cont curent. Mai avem şi alte canale prin care se observă efectul nefavorabil pentru noi, în special pentru situaţia raportului cerere/ofertă pentru moneda naţională. Deci se observă efectele nefavorabile care se duc până la nivelul cursului de schimb, atâta vreme cât asemenea ieşiri de capital nu sunt contrabalansate sau nu au fost contrabalansate de intrări suplimentare. Am fi fost fericiţi, de exemplu, ca aceste ieşiri de capitaluri să fie cel puţin parţial contrabalansate de intrări mai mari de fonduri europene. Nu am constatat acest lucru. Aceste mişcări au fost contrablansate de BNR prin mişcări specifice. Aici este vorba nu numai de intervenţii în sensul strict al cuvântului, întrucât noi nu întrevedem, în săptămânile următoare, o calmare a situaţiei financiare europene”, a spus Isărescu.
Creştere economică mai mică
Există date suficiente, inclusiv situaţia din agricultură, puternic afectată de secetă, care justifică o prognoză diminuată a creşterii economice, a mai spus Isărescu.
Creşterea economică estimată de autorităţi pentru 2012 este de 1,5%. Totuşi, într-o analiză BERD, se aşteaptă ca în acest an economia României să înregistreze o creştere de doar 0,8%, faţă de 1,2% cât estima în mai 2012, în timp ce în 2013 avansul va fi de 1,8%, comparativ cu 2,6% prognozat în mai.
Guvernatorul a mai subliniat, comentând evoluţiile economice din ultima perioadă, că rezerva BNR e formată din rezervele minime obligatorii în valută ale băncilor comerciale, care nu au obligaţia să ţină o anumită sumă în fiecare zi, subliniind că nu orice scădere a rezervei înseamnă intervenţie a BNR pe piaţa valutară.
Guvernatorul a mai spus că rezerva este la nivel adecvat, că lucrurile pe plan intern se vor clarifica, iar negocierile din aceste zile cu delegaţia FMI şi a Comisiei Europene vor fi duse la bun sfârşit. El a subliniat că există în prezent o lipsă structurală de lichiditate, fiind posibilă o reducere a rezervelor minime obligatorii în lei.
În ceea ce priveşte rata de politică monetară, acesta a spus că aceasta este adecvată pentru nivelul actual, iar presiunile asupra leului sunt determinate în principal de mediul extern.
Leul – indicator bursier
“Fructificarea eficientă a rezervei a devenit din ce în ce mai dificilă. Există deja conturi ale BNR unde fructificarea este zero sau negativă, avem dobânzi negative. Cred că publicul din România este bine să ştie acest lucru. Cu alte cuvinte, de la problema cursului, ne îndreptăm aşa cu paşi repezi către problema costurilor. Asta mi se pare chiar mai important acum. În România, mereu cursul a fost punctul de atracţie. S-a transformat, de vrem sau nu vrem, în indicatorul care reprezintă dacă e bine sau rău. Dacă se depreciază leul e rău, dacă se apreciază e bine. A devenit un fel de indicator bursier. Totuşi, problema de fond este cea a costurilor prin care se finanţează datoria publică a României. Aici trebuie să fim foarte, foarte atenţi. Până acum cursul ne-a dat posibilitatea să menţinem o relativă stabilitate pe piaţa monetară şi la nivelul costurilor cu care s-a finanţat deficitul public”, a explicat guvernatorul BNR.
Potrivit acestuia, o flexibilitate a cursului de schimb ne ajută şi, de regulă, în condiţii de incertitudine, de volatilitate, cursul trebuie să îşi facă datoria şi de aceea BNR păstrează un curs flotant, flexibil.
Pe de altă parte, guvernatorul băncii centrale a precizat că nu se întrevede situaţia în care BNR să tragă sumele din actualul acord preventiv încheiat cui Fondul Monetar Internaţional.
“Nu întrevedem o asemenea situaţie (n.r. – BNR să tragă sumele din acordul preventiv cu FMI), rezerva este încă la nivel adecvat şi avem mai mult decât o simplă speranţă că lucrurile se vor clarifica în plan intern. Suntem în acord cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeană şi credem, aici nu am decât speranţa, că negocierile din acest august vor fi duse la bun sfârşit. Sperăm şi într-o îmbunătăţire a finanţării externe a deficitului bugetar, ceea ce va ajuta, pe cale de consecinţă, şi rezerva valutară a României administrată de Banca Naţională’, a mai spus Isărescu.
