Prognoza de inflaţie este foarte apropiată de cea precedentă, până în 2014 fiind prevăzută menţinerea inflaţiei în ţinta stabilită, în condiţiile în care ţinta se va micşora, la 3,2% la finele lui 2012 şi 3% în 2013, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu (foto), la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Acesta a atras, însă, atenţia că “nu trebuie să ne apuce bucuria” că inflaţia în România este prea scăzută, fiindcă acest nivel al inflaţiei se datorează cererii reduse.
“Este pentru prima oară când România are o inflaţie relativ scăzută. Este în apropierea normelor europene şi trebuie să rămână în normele europene, pentru că suntem în Europa. Amplitudinea oscilaţiilor este diminuată, în jur de 3%, cu excepţia acestei jumătăţi de an”, a precizat guvernatorul BNR.
Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 2,4% în luna martie 2012, de la 2,6% în luna precedentă şi 3,14% în decembrie 2011, o tendinţă descendentă similară fiind consemnată şi la nivelul ratei anuale a inflaţiei de bază CORE2 ajustat, care a ajuns la 2,03%, de la 2,37% în ultima lună a anului 2011. Creşterea medie a preţurilor în ultimele 12 luni a fost, însă, de 4,5% în luna martie 2012, faţă de 5,8% în decembrie 2011.
Raportul trimestrial asupra inflaţiei semnalează că prognoza actuală reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei în intervalul de variaţie din jurul ţintei pe tot parcursul orizontului de prognoză, în pofida unui efect de bază statistic nefavorabil temporar anticipat pentru a doua parte a anului 2012.
Perspectivele pe termen scurt sunt, însă, marcate de fluctuaţiile sensibile ale apetitului pentru risc al investitorilor. Acestea sunt corelate cu modificările aşteptărilor legate de creşterea economică pe plan mondial şi cu efectele asupra economiilor Europei centrale şi de est ale începerii procesului de reducere a expunerilor de către unele instituţii de credit din Uniunea Europeană. Evoluţiile interne, în context electoral, suprapuse elementelor menţionate anterior, pot amplifica volatilitatea mişcărilor de capital.
Existenţa acestor riscuri şi incertitudini impune păstrarea unei atitudini prudente a ansamblului condiţiilor monetare, în vederea ancorării eficace a anticipaţiilor şi pentru asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu.
Impact nesemnificativ al majorărilor salariale
Impactul majorărilor salariale, care ar putea fi efectuate în acest an, asupra inflaţiei este unul marginal, adică de 0,2-0,3%, a mai spus Mugur Isărescu.
“Avem introdus un impact marginal al majorărilor salariale din sectorul public. Echipa tehnică a făcut unele teste, unele proiecţii. Când spunem marginal, ne referim la un impact de 0,2-0,3%. Atenţie mare, însă, la interpretarea acestei cifre. Nu cred că este niciun motiv ca el să facă titlu de ziar, pentru că aceşti factori vor contrabalansa cu evoluţiile sau cu implicaţiile altor factori, care acţionează asupra inflaţiei. Noi de aceea n-am schimbat prognoza de la sfârşitul anului, pentru că unii factori, care credeam că vor împinge preţurile în sus, s-au disipat. Suntem în deficit de cerere”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, o evenutală majorare a deficitului bugetar nu va face nimic altceva decât, cel mult, să micşoreze deficitul de cerere.
“Mai avem câmp mult până când un deficit bugetar să creeze, eventual, un excedent de cerere”, a mai spus oficialul BNR.
Ministrul Finanţelor (detaşat din postul de prim-viceguvernator al BNR), Florin Georgescu, a declarat, recent, că salariile în sectorul bugetar vor fi majorate cu 8% din luna iunie a acestui an, iar cea de-a doua etapă de creştere salarială va fi stabilită după luna iulie, când este programată o nouă misiune a creditorilor internaţionali. Potrivit ministrului Finanţelor, în programul de guvernare al Cabinetului Ponta se spune că anul acesta se va reveni la nivelul salariilor din 2010.
“Vom face o rectificare bugetară pentru aceste măsuri de ordin social”, a menţionat Georgescu.
Leul, în trend cu monedele vecinilor
Evoluţia leului este comparabilă cu cea a monedelor naţionale ale Cehiei, Poloniei şi Ungariei, ţări cu un curs flotant, cu excepţia faptului că Banca Naţională a României a încercat să evite variaţiile mari de curs, a mai declarat Mugur Isărescu.
“Leul s-a depreciat în condiţiile de piaţă, cu funcţionarea bună a pieţei valutare din România. S-a asemănat evoluţia cursului leu/euro cu cea a coroanei cehe, dar şi a zlotului polonez sau forintului ungar.(…) Evoluţia leului este comparabilă cu ce s-a întâmplat în cele trei ţări de referinţă cu un curs flotant, cu excepţia că BNR a încerca să evite variaţiile mari pe curs, din cauza sensibilităţii acestui subiect în societatea românească”, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a mai afirmat că impactul unui faliment în masă la nivelul creditului de consum şi corporatist se reflectă şi în bilanţul băncilor. “În bănci sunt economiile românilor, zeci de miliarde lei sub formă de economisiri, şi o dificultate la nivelul sistemului bancar nu este o problemă cu care se poate juca cineva. Este sistemul vital pentru funcţionarea economiei de piaţă”, a precizat Isărescu, subliniind că statul român nu a introdus un leu, un cent, în sistemul bancar românesc, cum au făcut alte ţări.
“A spune că a plătit contribuabilul român salvarea băncilor din România e fără argument şi nu e justificată”, a mai afirmat şeful băncii centrale.
Leul tinde să se deprecieze, după ce, în urmă cu un an, BNR “se chinuia” să nu se aprecieze, pentru a nu descuraja exporturile, a mai spus Isărescu.
“Acum 12 luni, Banca Naţională a României “se chinuia” să facă să nu se aprecieze leul, pentru a nu descuraja exporturile, iar acum el tinde să se ducă în extrema cealaltă. Acum, după un an, el tinde să se ducă în partea cealaltă, spre 4,4 şi mai mult. Fundamentele interne nu s-au schimbat, dar mişcările de capital sunt evidente. În primăvara anului precedent începuseră din nou intrări de capital, în România şi în alte ţări din Europa răsăriteană. Din toamna anului trecut, cu deosebire din poziţia băncilor comerciale mari europene, au loc ieşiri de capital. Influenţează cursul, determină în mare măsură raportul cerere/ofertă pe piaţa valutară şi este sursă, aşa cum s-a văzut în cazul Poloniei, de mare volatilitate”, a spus Isărescu. Potrivit acestuia, zlotul polonez a variat şi cu plus/minus 10%.
Aproximativ 2% inflaţie
Rata inflaţiei în aprilie-mai va fi de aproximativ 2%, potrivit viceguvernatorului Băncii Naţionale a României, Cristian Popa, transmite Agerpres.
“Pentru martie am observat că cifrele au fost un pic mai mari decât ceea ce ne ieşea nouă în prognoză şi este, în mare parte, rezultatul unui februarie foarte dificil din punct de vedere al condiţiilor meteorologice. După luna septembrie vedem o revenire, mai mult sau mai puţin, în limitele sfârşitului de an, undeva puţin peste 3%, cam 3,2%. Deci, trebuie să scadă relativ rapid, pentru că preţurile au avut o altă evoluţie în trimestrul 4 din anul trecut în comparaţie cu trimestrul al treilea, când am înregistrat deflaţie, condusă în mare parte de preţurile volatile”, a explicat Popa.
Potrivit acestuia, o eventuală creştere salarială de 8% va fi mai puţin intensă în inflaţie, faţă de o majorare ipotetică de 16%.
“Dacă ne uităm, ceea ce contează pentru banca centrală este să nu existe o mişcare a salariilor, în general, în economie. Pentru că avem un deficit de cerere, majoritatea salariaţilor activând în sectorul privat, şi deja negocierile salariale colective fiind în mare parte încheiate, impactul de la aceste majorări, fie într-o etapă, fie în două etape în sectorul public, este unul foarte limitat. Mai avem şi şomajul, care este undeva la 7-7,1%. Rata şomajului nu este nici foarte mare, dar nici foarte mică, pentru a permite salariaţilor revendicări importante în sectorul privat. Şansele unui transfer similar către sectorul privat pe termen scurt şi mediu, pentru 2012-2013, noi îl vedem restrâns. Un alt motiv pentru care impactul asupra consumului va fi unul modest este faptul că populaţia continuă să indice că face economii precauţionare. Deci venitul disponibil va fi diminuat, chiar dacă el va fi majorat cu 8%. Nu toţi aceşti 8% s-ar duce în consum direct”, a mai spus oficialul BNR.
Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale a mai arătat că monitorizează situaţia din Grecia cu mare atenţie, pentru că o fragmentare politică suplimentară nu este o veste bună.
“Băncile greceşti din România rămân capitalizate peste media sistemului bancar din România, de peste 14,5%. Lichiditatea lor este similară sau mai bună decât cea a mediei sistemului, undeva la 37%. Noi ne uităm la menţinerea stabilităţii sistemului din România”, a mai spus Popa.
