Preţul petrolului pare în derivă, “aţâţat”, pe de o parte, de disputele din Orientul Mijlociu, dar “domolit” de criza economică. Astfel, pe de o parte, declaraţiile belicoase ale Iranului au dus preţul ţiţeiului spre 115 dolari/baril, în timp ce criza mondială face să scadă cererea şi, în consecinţă, şi preţul.
Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) şi-a revizuit în scădere, pentru a cincea lună consecutiv, estimările privind cererea mondială de petrol în 2012 din cauza crizei economice care afectează în principal Europa, transmite AFP preluat de Agerpres.
În raportul său lunar, AIE estimează că, în acest an, cererea mondială de petrol se va situa la 90,05 milioane barili pe zi, cu 200.000 de barili/zi mai puţin decât 90,27 milioane barili/zi cât estima luna trecută. De asemenea, AIE estimează că în 2012, comparativ cu 2011, consumul mondial de petrol va înregistra o creştere de 1,1 milioane barili/zi, mai puţin faţă de estimările anterioare, care mizau pe o creştere de 1,3 milioane barili/zi.
Agenţia precizează că, în ultimul trimestru al anului trecut, consumul mondial de petrol a înregistrat o scădere în ritm anual de 300.000 de barili/zi, aceasta fiind prima scădere înregistrată după criza financiară globală din 2008-2009.
În schimb, AIE estimează că producţia mondială de ţiţei a crescut cu 100.000 de barili/zi, până la 90 milioane barili/zi în luna decembrie, graţie, în principal, unei redresări a ofertei de ţiţei provenit din Libia şi Arabia Saudită.
Dacă această criză duce la scăderea cererii, presiunile pe preţul petrolului vin dinspre partea de ofertă: ameninţările Iranului cu întreruperea furnizării.
Exerciţiile militare derulate de Iran în Golf şi manevrele recente executate de nave SUA în zonă au generat temeri privind o posibilă confruntare între Teheran şi Washington, care ar bloca cea mai importantă ruta de tranzit a exporturilor de petrol din Orientul Mijlociu: strâmtoarea Hormuz.
Teheranul chiar a ameninţat că ar putea închide Strâmtoarea Hormuz, prin care trec zilnic nu mai puţin de 15,5 milioane de barili de petrol. Iranienii au declarat că acesta va fi următorul lor pas, dacă Occidentul va impune sancţiuni asupra exporturilor iraniene de ţiţei.
Probabil Arabia Saudită prezintă cel mai mare risc de declanşare a unei creşteri abrupte a preţului petrolului. Pe de o parte, nu există certitudinea că Arabia Saudită şi-ar putea extinde capacităţile, suficient de rapid în cazul unei întreruperi a livrărilor, indiferent de cauză (de exemplu, prin impunerea embargoului asupra exporturilor iraniene de petrol). Pe de altă parte, există riscul blocajului pe cele mai importante rute de transport al petrolului saudit, strâmtorile Hormuz şi Malacca. Strâmtoarea Hormuz face legatură dintre Golful Persic (principala regiune petrolieră a lumii) şi Oceanul Indian, iar de aici, pe mare, în alte direcţii. Strâmtoarea Malacca este un loc obligatoriu de trecere spre Japonia, în apropierea ei dezvoltându-se oraşul-stat Singapore.
În cazul unor blocaje pe oricare dintre cele două rute, preţul petrolului ar depăşi lejer 200 dolari pe baril.
De altfel, şi Constantin Tampiza, consilierul preşedintelui Lukoil din România, declara, recent, că preţul benzinei ar putea ajunge la 9 lei pe litru, dacă izbucneşte războiul cu Iranul.
„Consecinţele ar fi grave: recesiune mondială trei-patru ani, iar benzina în România ar ajunge la 9 lei/litru”, a afirmat acesta.
