Toți cei prezenți la forumul „Importanţa geostrategică şi economică a Mării Negre în actualul context european”, organizat de publicaţia Financial Intelligence și România Durabilă, au fost de acord că gazele din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră sunt extrem de importante.
“Subiectul gazelor din Marea Neagră este foarte important, este un subiect de țară, pentru care trebuie să existe consens politic“, a declarat Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și al Mediului de Afaceri.
„Fără acest consens, nu se poate face nimic. Dacă Exxon dorește să părăsească acel consorțiu, îmi doresc ca Romgaz să intre în acest consorțiu. Urmează negocieri în continuare, trebuie să vedem cum se finalizează”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, dacă se dorește modificarea Legii offshore, aceasta nu se poate face decât în Parlament, prin consens politic, unanim acceptat. „Guvernul nu va modifica Legea Offshore”, a mai spus Virgil Popescu.
Pe de altă parte, acesta a afirmat că trebuie să primeze interesul României. „Trebuie să aducem acele gaze în circuitul economic. Avem nevoie de gaze naturale pentru a îndeplini țintele din Green Deal. Fără gazul nostru, este greu să ne bazăm pe import. Vineri am semnat autorizaţia de construcţie pentru forajele geologice pentru amplasarea conductei în zona Midia, pentru perimetrul concesionat de Black Sea Oil and Gas, unde lucrările merg înainte, iar în 2021-2022 probabil vom avea primele gaze aduse la ţărm. Sunt optimist că şi în cazul perimetrului Neptun vom avea în curând decizia de investiţii, iar gazul va ajunge la ţărm şi va fi procesat în România”, a mai spus ministrul.
„Ne vom asigura ca, în 2030, să se respecte acea reducere de 50% a emisiilor de CO2 pe zona de producere a energiei electrice din cărbune. Este o țintă ambițioasă și cred că putem să o atingem. Pentru asta avem nevoie de gaz și România deține rezerve de gaze atât onshore, cât și offshore. Pentru 2050, UE are ambiţia să atingă o neutralitate din punctul de vedere al emisiilor. Este foarte important ce facem cu cărbunele în viitor, cum reușim să ne pliem în așa fel încât să folosim toți banii europeni, Fondul de Tranziție Europeană în valoare de 750 milioane de euro, să îi ducem acolo unde este nevoie, în Valea Jiului, Oltenia, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, în așa fel încât tranziția să fie cât mai ușoară și să nu scoatem capacități de producție. Am aprobat un memorandum în Guvern și apoi am aprobat un ajutor de stat pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO) de 1,2 miliarde de lei, l-am notificat la Comisia Europeană, am avut discuții cu comisarul european pe Concurență și mă aștept ca acest ajutor de stat să fie aprobat. Nu mă aștept, însă, ca CEO să-l returneze în 6 luni de zile, așa cum spune legislația, și atunci avem posibilitatea să îl transformăm în ajutor de restructurare, pe o foaie de parcurs bine stabilită. Practic, vom scoate din producție, până în 2026, în jur de 1.350 MW de energie electrică produsă pe bază de cărbune și îl vom înlocui cu 1.400 -1.450 MW producție de energie electrică pe bază de gaze naturale, plus un parc solar de 300 MW în diverse locații, acolo unde există halde la CEO. Practic, putem spune că, la sfârșitul lui 2026, se vor reduce cu aproximativ 45% emisiile de CO2 la Complexul Energetic Oltenia. Mai avem Complexul Energetic Hunedoara (CEH), care este în reorganizare în momentul de față. Și acolo există soluții, și acolo trebuie să ne gândim ce facem în acea zonă. Soluția a fost dată de aprobarea în Parlament a Ordonanței 60, o ordonanță care privește eficientizarea, permițând un schimb de active cu datorii în contul statului. Termocentrala de la Mintia este solicitată de unitățile administrativ teritoriale, de Consiliul Județean și Primăria Deva; ea produce și energie termică și pot fi accesate fonduri pentru asta. Termocentrala de la Paroșeni, împreună cu 4 mine care au rămas în componența CEH – o parte din ea poate fi transformată în centrală pe gaz, o altă unitate este retehnologizată și poate asigura servicii de sistem și energie electrică pentru Sistemul Energetic Național (SEN).
Am lansat în dezbatere publică Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), unde România şi-a asumat o ţintă foarte ambiţioasă de 30,7% pentru energia regenerabilă în anul 2030. Sigur, poate că se întreabă unii de ce este sub media europeană de 32% sau de ce am crescut de la 24% la doar 30%. Cred că este o ţintă foarte ambiţioasă şi realistă, care poate fi atinsă. România trebuie să-şi asume ţinte realiste, pe care le poate duce la îndeplinire. Dacă ne gândim că în 2027-2028 o parte dintre capacităţile actuale de regenerabile ies din uz, atunci 30% este o ţintă chiar ambiţioasă, pentru că trebuie să putem în loc şi ce-am avut şi altele”, a mai spus ministrul Virgil Popescu.
Deocamdată nu avem nicio viziune despre ce vrem să fie Marea Neagră
Deși ministrul Economiei, Virgil Popescu, s-a arătat încrezător în potențialul gazier al Mării Negre, Dan Dungaciu, director general la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, a afirmat că, deocamdată, nu există nicio viziune despre ce vrem să fie Marea Neagră.
Potrivit acestuia, statele din jurul Mării Negre trebuie să decidă orice este legat de Marea Neagră, economie sau strategie: „Noi, în România, credem că trebuie să fie o mare deschisă, bulgarii nu cred așa, turcii nu cred așa”, a spus Dungaciu.
Acesta a adăugat că bătălia diplomatică se desfășoară în Ucraina și, într-o mică măsură, în Moldova, iar România trebuie să își facă diplomația mai suplă.
Problema este că, în România, chestiunea rusă ține de politica internă și nu de politica externă: „Nici nu ridicăm problema rusă la nivel de politică externă, pentru că se îngroapă la nivel de politică internă și nu putem vorbi decent de un subiect despre care vorbește toată lumea”, a completat Dan Dungaciu.
La rândul său, Iulian Fota, expert membru în Consiliul științific al New Strategy Center, este de părere că, din acest an, Marea Neagră intră în altă etapă de evoluție – intres vital pentru Rusia, interes în creștere pentru China, iar interesul occidental va trebui să îl construim.
Acesta a menționat că Marea Neagră este în epicentrul unei competiții geopolitice între Rusia și Occident, iar evoluțiile sunt în favoarea Rusiei. Potrivit domnului Fota, zona Mării Negre este vitală pentru Rusia, datorită Ucrainei, fără de care nu mai poate fi o putere europeană.
Fota a mai menționat că este în creștere interesul Chinei pentru Marea Neagră, aceasta fiind o realitate complet nouă. A menționat că interesul Chinei este pur economic, deocamdată, chinezii făcând tot ce pot să nu interfereze cu problemele de securitate ale Rusiei.
„Odată cu 2020, Marea Neagră intră în altă etapă de evoluție, care va însemna intres vital pentru Rusia. Dacă se va face business la Marea Neagră, va presupune, într-un mod sau altul, un interes rusesc. (…) Un interes occidental, pe care, dacă îl vrem, va trebui să îl construim, va trebui să cheltuim mai mult pentru a construi acest intres occidental. Văd o ușă deschisă din partea SUA. Dar, în ce privește Marea Britanie, e posibil să avem ajustări, după Brexit”, a completat Iulian Fota.
Tema resurselor de la Marea Neagră trebuie să fie proiect de țară
Tema resurselor de la Marea Neagră trebuie să fie proiect de țară și trebuie să facem un efort politic transpartinic, în interesul național, a spus Titus Corlățean, președinte interimar al Senatului României, la Forumul „Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european”, organizat de Financial Intelligence și România Durabilă.
”Cooperarea regională la Marea Neagră a fost mereu o prioritate”, a precizat Titus Corlățean, care a spus că acest subiect a făcut parte din mapa președinției României la Consiliul European.
„Văd această temă drept proiect de țară și este timpul să facem un efort politic transpartinic. Este nevoie de o bună cooperare la nivelul verticalei puterii și trebuien să arătăm viziune, pentru interesul statului”, a mai spus Titus Corlățean.
Pentru stat, miza proiectului exploatării gazelor de la Marea Neagră trebuie să fie o împărțire corectă a profitului
Pentru stat, miza proiectului exploatării gazelor de la Marea Neagră trebuie să fie o împărțire corectă a profitului, a spus, al rândul său, Răzvan Nicolescu, Energy&Resources Industry Leader, Deloitte Central Europe, și fost ministru al Energiei.
Acesta a enumerat cinci actori economici implicați în proiectul de explorării și exploatării de hidrocarburi în Marea Neagră – fondul de investiții Carlyle, OMV Petrom, Romgaz, colosul amerian Exxon și Lukoil.
„Este foarte important ca exploatările de la Marea Neagră să înceapă cât mai repede”, a spus Răzvan Nicolescu. „În momentul de față, gazul natural se află sub un anumit tip de presiune, generat de planul Comisiei Europene pentru neutralitatea emisiilor până în 2050, și sub presiunea unor descoperiri importante în regiune. Am în vedere descoperirile din Cipru, potențialul Iranului, coroborate cu construcția de terminle đe gaz lichefiat, în special în Grecia, dar și în Polonia, Croația, dar și cu dorința Gazprom de a-și păstra cota de piață cât mai mare în regiune. Toate acestea fac necesesar ca noi să începem proiectul din Marea Neagră cât mai curând”, a mai spus Nicolescu.
Potrivit acestuia, statul trebuie să aibă în vedere o împărțire corectă a beneficiilor rezultate din exploatările din Marea Neagră. „Trebuie să avem în vedere că acolo companiile trebuie să investească miliarde de euro. Este important ca profitul să fie împărțit corect”, a completat fostul ministru al Energiei.
Acesta apreciază că plecarea Exxon din proiectul de la Marea Neagră nu trebuie privită ca o scădere a prezenței economice americane în România. „Acestea nu au legătură. Corporațiile americane își urmează propria politică. Plecarea Exxon nu este un lucru care ar trebui să ne bucure din perspectiva întârzierilor legate de proiect, care probabil vor fi de 4-5 ani pierduți față de ambițiile inițiale. Pentru stat, miza trebuie să rămână o împărțire corectă a profiturilor”, a completat Răzvan Nicolescu.
