Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială (BM), Comisia Europeană (CE), dar şi companiile străine fac presiuni enorme asupra autorităţilor de la Bucureşti pentru liberalizarea pieţei de electricitate şi de gaze. Ceea ce, în România, echivalează cu creşterea preţurilor. Dacă, la o primă vedere, o astfel de abordare este echivalentă cu scăderea producţiei şi creşterea şomajului, la o privire mai atentă ar putea fi chiar o şansă pentru România.
Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a afirmat, în cadrul Conferinţei European Energy Development, care s-a desfăşurat în zilele de 26 şi 27 octombrie la Bucureşti, că liberalizarea pieţei de energie şi privatizarea companiilor de stat sunt singurele căi prin care sectorul energetic românesc poate atrage investiţii străine. Americanii au interese mari în acest domeniu în România, unde giganţii Exxon şi Chevron se pregătesc să extragă hidrocarburi.
La rândul său, Philip Lowe, director general al Directoratului General pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, pare că a venit la Bucureşti tocmai pentru a susţine că liberalizarea este un proces care va dura câţiva ani, pe care România trebuie să-l înceapă acum, pentru a nu adânci şi mai mult decalajul faţă de restul Europei.
Companiile europene OMV, E.ON, Enel, CEZ şi GDF Suez cer constant, de ceva vreme, majorarea preţurilor. Solicitările lor au fost preluate de FMI, care le-a impus Guvernului în cadrul acordului de finanţare. Reprezentanţii unora dintre companii care au mers mai departe, anunţând că, dacă nu se liberalizează piaţa, nu vor mai investi în România.
Poate cea mai mare problemă a economiei româneşti o reprezintă lipsa de competitivitate, cauzată şi de o intensitate energetică enormă. Astfel, intensitatea energetică, conform Eurostat, era, în 2009, în România, de 576,90 kilograme echivalent petrol (kgep) la 1000 de euro, faţă de 165,2 kgep/1000 euro media UE 27. În zona euro, intensitatea energetică era de 158,96 kgep/1000 euro, în Germania – 150,55 kgep/1000 euro, în Italia – 140,12 kgep/1000 euro, iar în Marea Britanie – 113,71 kgep/1000 euro.
Mai mult, transporturile sunt dezastruoase în România nu numai pentru că, din cauza infrastructurii, au loc numeroase accidente (inclusiv mortale), ci şi pentru că afectează aceeaşi competitivitate. Camioanele au o viteză medie de deplasare de 27 – 28 km/h în România, astfel că pot parcurge lunar circa 6.000 km. În transportul internaţional se pot parcurge lunar peste 14.000 km, având în vedere viteza medie de circa 70 – 80 km/h. În transportul mărfurilor pe căile ferate lucrurile sunt şi mai “jalnice”: în România se transportă marfa şi cu 16 km/h, faţă de o medie de 80 – 100 km/h în Occident. Evident că, în aceste condiţii, se consumă şi mai mulţi carburanţi, şi mai multă energie electrică, iar competitivitatea economiei româneşti scade.
O liberalizare a pieţei energiei va conduce la creşterea preţurilor electricităţii şi a gazelor naturale, ceea ce va conduce, inevitabil, şi la creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor în care acestea sunt utilizate. Astfel, pentru că vor fi mai scumpe, produsele româneşti ar putea ieşi nu numai de pe piaţa exporturilor, ci şi de pe piaţa autohtonă, urmând să fie înlocuite de importuri, mai ieftine.
Pe de altă parte, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara, zilele trecute, că România nu se mai poate baza numai pe competitivitatea reprezentată de costul forţei de muncă. Sigur, el preciza că “România are trei mari avantaje competitive. Este vorba despre industria în care s-a investit capital financiar, tehnologie, management inten şi extern, forţa de muncă din IT, dar şi industria vinului”.
O altă sursă de sporire a competitivităţii o reprezintă creşterea eficienţei energetice, reducerea intensităţii energetice. De aceea, dacă va creşte preţul electricităţii şi al gazelor naturale, companiile ar fi obligate să investească în creşterea eficienţei energetice, pentru a rămâne pe piaţă. Altfel, vor intra în faliment. De aceea, probabil, cea mai importantă decizie pe care ar trebui să o ia autorităţile se referă la susţinerea sporirii eficienţei energetice!
