Poziţia geografică unică în România a făcut ca regiunea cea mai îndepărtată de graniţa de vest, judeţul Constanţa, să fie şi una dintre cele mai prospere din ţară. Mărginit la est de Marea Neagră, la vest de Dunăre şi la sud de graniţa cu Bulgaria, străbătut de canalul ce leagă fluviul de mare, conectat la Bucureşti printr-o autostradă şi o cale ferată modernizată, pe care trenurile pot circula şi cu 160 de kilometri la oră, dar având şi una dintre cele mai blânde clime din ţară, judeţul Constanţa pare să fi ştiut să-şi valorifice din plin avantajele.
În primul rând, pe coastă se găsesc cele mai mari trei porturi maritime ale României (Constanţa Sud-Agigea, Midia şi Mangalia). Traficul de mărfuri prin porturile maritime ale României a crescut în 2016 cu 4% față de 2015, până la 46,3 milioane tone, iar principalii parteneri ai României în traficul maritim de mărfuri sunt Rusia, Turcia și Egipt, potrivit unui raport realizat de Institutul Național de Statistică (INS). În porturile maritime românești au fost încărcate, în 2016, 25,7 milioane de tone de mărfuri și au fost descărcate 20,6 milioane tone de mărfuri.
Porturile în care a fost desfășurată cea mai intensă activitate în decursul anului 2016 sunt Constanța, cu o pondere de 81%, Midia (14,8%) și Galați (2,4%). Astfel, în portul Constanța s-a înregistrat, în 2016, un volum de 37,5 milioane tone de mărfuri, în creștere cu 3,4% față de 2015, în Midia – 6,85 milioane tone (+13,9%), în Galați – 1,1 milioane tone (-18,9%), iar în Brăila – 490.000 tone (-0,9%).
Apoi, sutele de hoteluri, pensiuni şi campinguri din staţiunile de pe malul mării găzduiesc, în fiecare an, peste un milion de turişti, ce cheltuiesc aici, potrivit estimărilor patronatelor din domeniu, circa 100 de milioane de euro.
Factorii climatici au fost şi ei utilizaţi din plin, fie pentru abundentele culturi de cereale, plante tehnice sau viţă de vie, fie pentru numeroasele parcuri eoliene (în total, se estimează că, în Constanţa, s-au investit în centrale electrice ce folosesc forţa vântului peste două miliarde de euro).
Poziţia geografică a făcut ca judeţul să găzduiască şi cea mai mare rafinărie din România (cea de la Năvodari) şi singura centrală nucleară din ţară. Unitatea de la Cernavodă asigură în prezent circa 18% din producţia naţională de electricitate şi ar putea fi extinsă cu încă două reactoare.
În plus, recentele descoperiri de zăcăminte de gaze de pe platoul continental al Mării Negre (ExxonMobil şi OMV Petrom au depistat în 2012 un depozit de până la 84 de miliarde de metri cubi) ar putea crea pe plan local o înfloritoare industrie extractivă.
Performanţe economice
Toate aceste atuuri se traduc în performanţe economice mult peste medie. Conform Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), produsul intern brut al judeţului a fost, în anul 2016, de 37,8 miliarde de lei, 40,5 miliarde de lei în 2017 şi se preconizează să crească la 43,6 miliarde lei în 2018. Constanţa are şi va continua să aibă al doilea PIB din ţară, după Bucureşti.
În ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi, judeţul Constanţa avea, în anul 2016, aproape 172.000 angajaţi, fiind pe locul patru naţional, după Bucureşti (869.600 angajaţi), Timiş (225.300 angajaţi) şi Cluj (208.300 angajaţi). În anul 2019, judeţul Constanţa ajunge “pe podium”, urmând să fie întrecut de Bucureşti (925.000 angajaţi) şi Cluj (230.400 angajaţi). În anul 2017, judeţul Constanţa avea 178.800 angajaţi, iar prognozele sunt că, în anul 2018, numărul de angajaţi va ajunge la 185.600, în 2019 – 193.100, pentru ca în anul 2020 să depăşească 200.000 de angajaţi.
Astfel, şi şomajul are procente din ce în ce mai mici: de la 4% în 2014, a ajuns la 3,5% în 2016, 3,4% în 2017 şi urmează să coboare la 3,2% în 2018, 3,1% în 2019 şi 3% în 2020. Oricum, judeţul Constanţa are astăzi şi va avea şi în viitor una dintre cele mai mici rate ale şomajului.
Câştigul salarial mediu net lunar a crescut constant: de la 1894 lei în 2016, la 2108 lei în 2017, urmând să ajungă la 2281 lei în 2018, 2464 lei în 2019 şi 2639 lei în 2020. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, câştigul salarial mediu nominal net a fost, în luna iulie 2017, de 2391 lei. Astfel, faţă de media naţională, câştigul salarial în judeţul Constanţa a fost mai mic cu 283 lei lunar (cu circa 8,8% sub media naţională).
Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), creşterea reală a produsului intern brut (PIB) în judeţul Constanţa a fost de 4,8% în 2017 şi urmează să fie de 5,3% în 2018. PIB per capita a crescut la 12.397 euro/locuitor în 2016, la 13.411 euro în 2017, urmând să ajungă la 14.531 euro în 2018, 15.724 euro în 2019 şi 16.848 euro în 2020.
Cum era de aşteptat, cel mai mare PIB/locuitor este în Bucureşti: 24.580 euro în 2017, 26.601 euro în 2018, 28.749 euro în 2019 şi 30.771 euro în 2020.
