Cristian SECOȘAN
foto: Ion Curelariu
Sistemul energetic suferă grav din cauza lipsei investițiilor, ceea ce ar putea „stinge” lumina în toată țara. Aceasta este concluzia participanților la conferința „Care este capacitatea reală de producere de energie electrică a României?”, organizată de publicația Energy-Center.ro. O iarnă mai grea ar pune în mare dificultate sistemul energetic național, pentru că România nu are destule capacități de producție viabile, care să ascoprere necesarul de consum în caz de frig năprasnic.
„Lipsa investițiilor în sectorul energetic este generată de piață”, a declarat Cristian Secoșan, președintele Grupului Romelectro, joi, în cadrul conferinței „Care este capacitatea reală de producere de energie electrică a României?”. Potrivit acestuia, prețul foarte jos al energiei electrice nu permite realizarea de investiții.
„Această conjunctură a pieței este cauza principală, care a afectat capacitățile de producție, pentru că producătorii nu au avut bani nici să-și modernizeze grupurile energetice, nici să-și construiacă unele noi. Din cauza prețurilor foarte joase. Această situație ne-a lovit pe noi, contractorii, a lovit pe cei care fac concepție, care fac execuție. S-a ajuns în situația că, dacă, brusc, toată lumea ar dori să facă investiții, nu știu cine ar putea să le facă. Au dispărut multe firme românești, multe firme de echipamente, multe firme de montaj”, a punctat Secoșan.
Potrivit acestuia, pe lângă producția de energie electrică, mai sunt componentele de transport și distribuție. „Componenta de transport este cea mai bine situată, din punct de vedere tehnic, după părerea mea. Este un business reglementat. Dacă este gestionată bine, dacă se fac investițiile preconizate, dacă se face tot ce trebuie, nu vor apărea probleme”, a spus Cristian Secoșan. „Partea de distribuție, și ea reglementată, a pornit de la o situație proastă, ciudată. Consumul nu mai este acolo unde era înainte, iar echipamentele de distribuție ar trebui adaptate noilor realități. Exemplu: pe platforma IMGB se consuma foarte multă energie, iar acum nu se mai face aproape nimic. În schimb, la Obor, toată lumea și-a pus aere condiționate, față de câteva becuri, câte erau înainte, și tot timpul sunt probleme acolo”, a spus șeful Romelectro.
Cea mai sumbră premisă vine tot din domeniul producției de energie. Potrivit lui Secoșan, capacitatea reală de producție a României este de aproximativ 9.500 MW, acesta contabilizând aproape orice, mai puțin partea de echipamente ce folosesc resurse regenerabile, cel mai probabil insuficient pentru un vârf de consum în plină iarnă. „Mai există varianta importului. Dar când este frig la noi, este frig și în țările din jur. Una peste alta, concluzia mea este că ne paște un black out (n.r. – pană de curent generalizată)”, a conchis Cristian Secoșan, președintele Grupului Romelectro, aceasta fiind cea mai tranșantă opinie exprimată în cadrul conferinței.
Investiții cu piedici
„Este din ce în ce mai greu să faci investiții în energie. Sunt tot felul de constrângeri”, a declarat Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica.
„Hidroelectrica s-a concentrat foarte mult pe asigurarea unui nou ciclu de viaţă pe ceea ce înseamnă centrale clasice, cum este cea de la Porţile de Fier, de exemplu. După ce vom încheia acest program de retehnologizare – sau în paralel – mergem pe ideea de finalizare şi de dezvoltare de noi investiţii. Hidroelectrica consideră că e nevoie de noi capacități de producție, dar și de diversificarea surselor. În alte state, se aplică deja această optimizare pe verticală”, a spus Badea
Potrivit acestuia, „este din ce în ce mai greu să faci investiţii în România. Concret, este vorba despre ceea ce înseamnă hotărâri de Guvern privind exproprierile, de foarte multe situaţii în care vrem să facem achiziţia de terenuri direct de la proprietari şi vedem că nu există acte, nu poţi intra pe proprietate etc. A doua chestiune care ne afectează foarte mult este o anumită incoerenţă legislativă. Adică au fost foarte multe obiective declarate prin HG de interes naţional, apoi au venit alte HG-uri care au schimbat lucrurile, le-au declarat situri Natura 2000. La ora actuală, nu ştim care HG este bun şi avem nişte bani investiţi acolo. Mai cheltuim alţi bani să le luăm de acolo şi, practic, închidem investiţia respectivă? Din perspectiva Ministerului Energiei se doresc investiţii, capacităţi noi, dar toate interesele entităţilor statului român trebuie să fie aliniate. Dacă nu dorim investiţii, să ne hotărâm că nu dorim investiţii”, a spus Badea. De altfel, aceste investiții istorice, care au fost concepute cu rol complex, nu numai pentru producerea de energie electrică, reprezintă principala problemă de rezolvat în procesul listării Hidroelectrica.
Bogdan Badea a ținut să atragă atenția asupra dificultăților cu care se confruntă Dispeceratul Energetic Național (DEN). „Este foarte complicat să se facă dispecerizarea, după apariția producătorilor de energie din surse regenerabile. Situația se va complica și mai mult după apariția micilor producători, care sunt și consumatori (n.r. – prosumeri), așa cum este și în alte state”, a spus Bogdan Badea.
Cât privește Hidroelectrica, producția companiei depinde de câtă apă este disponibilă în lacuri. „Puterea instalată a Hidroelectrica este de 6.382 de MW. Este evident că, dacă discutăm de putere instalată, trebuie să discutăm şi despre toţi ceilalţi factori care conduc la această putere instalată. În cazul Hidroelectrica, vorbim despre undeva la 3.500 MW – 4.000 MW cu care s-a putut funcţiona. Trebuie să privim această putere instalată ca pe un cumul de factori. Există şi nişte limitări tehnice şi aici este cheia întregii discuţii. Trebuie să vedem dacă într-un cumul de factori, cum ar fi meteorologici sau tehnici, România poate face faţă”, a afirmat directorul general al Hidroelectrica.
Cărbune cât vrea calea ferată
Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), a declarat că toate grupurile energetice ale companiei, care sunt în funcțiune, dețin autorizații de mediu, ceea ce nu aduce atingere capacității de producție la nivel național. De altfel, un grup care nu are avizele necesare a ajuns să trimită compania în tribunal. „În ianuarie 2016, la insistențele Ministerului Energiei, am pornit un grup energetic, care nu mai avea autorizație de mediu. Organizațiile neguvernamentale Geenpeace și Bankwatch au reclamat acest lucru, autoritățile de mediu ne-au lăsat să funcționăm până a trecut vârful de consum (n.r. – cauzat de gerul puternic din acea perioadă), după care ne-au amendat. Am contestat în justiție, dar în primă instanță am pierdut”, a spus Ionel Ilie, directorul comercial al CEO.
Cert este că, în iarnă, pe vârf de consum, CEO ar avea la dispoziție 2.600 MW ca să producă energie. „Dacă CE Oltenia ar funcționa cu toate cele 11 grupuri energetice, ar fi nevoie de 90.000 de tone de lignit pe zi. Numai că CFR poate transporta doar 50.000 de tone pe zi, în condițiile în care trenurile parcurg cei 20 km de la carieră la termocentrală în 4 ore!”, a completat Sorin Boza.
Responsabili din cadrul mai multor companii din domeniul energetic au analizat, în cadrul conferinței, capacitatea de producție a României și impactul asupra asigurării consumului național. Toată lumea a fost de acord că România nu se poate baza pe capacitatea instalată de producere a energiei electrice contabilizată la circa 20.000 MW, dar funcțională doar aproape jumătate.
