Președintele Consiliul Concurenței, Bogdan Chirițoiu, spune că autoritatea nu este de acord cu eliminarea Bursei Române de Mărfuri (BRM) de pe piața platformelor centralizate de gaze naturale din România și susține că ar trebui menținute ambele platforme de tranzacţionare, OPCOM și BRM.
”Noi pe această zonă ne-am coordonat cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei și am avut puncte de vedere similare, transmise Parlamentului. La ultima ședință (a Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, n.r.), nu am fost invitați, deci nu pot să spun exact ce s-a votat. Punctul de vedere a fost în esență acela de a menţine ordonanţa, respectiv de a menţine două platforme de tranzacţionare, pentru faptul că BRM este deja un operator care tranzacţionează gaze. Și atunci, dacă nu suntem mulţumiţi de modul în care funcţionează BRM, varianta ar fi mai degrabă să îi punem anumite condiţii, să fie reglementată mai bine, dar nu ştiu dacă este o soluţie optimă să eliminăm un actor economic care deja e prezent pe piaţă”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, în conferința aniversării a 20 de ani de activitate.
Producătorii de gaze vor trebui să oferteze şi să tranzacţioneze public, transparent şi nediscriminatoriu pe pieţele centralizate de gaze naturale întreaga cantitate de gaze naturale produsă, mai puţin cantităţile aferente consumului propriu tehnologic, potrivit unor modificări la OUG 64/2016 privind piaţa gazelor naturale adoptată săptămâna aceasta în şedinţa Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, care este cameră decizională.
Toată cantitatea produsă sau importată se va tranzacţiona pe o singură bursă angro, iar contractele bilaterale directe între producători şi furnizori, traderi sau consumatori vor dispărea, potrivit modificărilor aduse de iniţiatorii documentului, Grupul parlamentar PSD.
Șeful autorității de concurență a mai spus că, dacă piaţa nu va funcţiona bine în urma acestei decizii, consumatorii industriali vor fi cei afectați în principal.
Chirițoiu afirmă că autoritatea a fost de acord, în 2012, cu existența unei singure burse de energie electrică, OPCOM, moment la care BRM nu activa încă pe piața tranzacțiilor cu energie electrică.
”Am zis că, măcar temporar, e bine să ai o singură bursă ca să fie mult volum acolo şi un semnal bun de preţ. Problema la gaze este că tranzacţiile nu sunt foarte mari, deci semnale de preţ nu prea avem, iar acele tranzacţii care există le avem doar pe BRM, nu pe OPCOM. Și atunci ni s-a părut riscant să meargă pe ideea de a elimina BRM-ul şi a muta tranzacţiile pe OPCOM, unde nu ne dăm seama dacă ele se pot desfăşura în condiţii bune”, punctează Chirițoiu.
Astfel, spune el, spre deosebire de momentul din 2012, la acest moment, menținerea unei singure platformă ar însemna excluderea de pe piață a unui operator.
După ce, prin legea 123/2012, OPCOM a devenit singura bursă angro de energie, acum, prin modificarile la OUG 64/2016, OPCOM devine şi singura bursă angro de gaze naturale.
“Printre principalele modificări aduse de Comisia pentru Industrii se numără obligativitatea vânzării pe platforma de tranzacționare angro a întregii cantități de gaze naturale produse, importate și exportate, în mod transparent și nediscriminatoriu; pe model vest-european – https://www.efet.org/EnergyMarkets/VTP_assessment, un operator unic pe piața angro de gaze naturale și de energie electrică, OPCOM, pentru a putea, astfel, crește lichiditatea pieței concurențiale angro, prin centralizarea activităților de tranzacționare; tranzacționarea gazelor naturale prin contracte bilaterale pe termen lung, acces nediscriminatoriu la Rețeaua de Transport de gaze naturale inclusiv pentru noua conductă BRUA; criterii minimale pentru acreditarea operatorilor pentru piața cu amănuntul fără a limita numărul acestora”, arată un comunicat emis joi de Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaţilor.
Printre modificările și completările aduse OUG 64/2016 în urma dezbaterilor din Comisia pentru industrii și servicii este menţionată crearea cadrului legislativ pentru tranzacționarea transparentă, nediscriminatorie și în regim concurențial a gazelor naturale prin obligativitatea tranzacționării pe platforma de tranzacționare angro a întregii cantități de gaze naturale produse, importate și exportate.
Amenzi totale de 574,7 milioane euro
Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în cuantum total de 574,7 milioane euro în cei 20 de ani de activitate, în urma instrumentării cazurilor de practici anticoncurenţiale, cele mai mari amenzi fiind aplicate în anul 2011, de 294,16 milioane euro, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituției.
Peste 90 % din sancțiuni au fost aplicate pentru practici anticoncurențiale, respectiv înțelegeri între companii și abuz de poziție dominantă, și doar 1% pentru omisunea notificării unei tranzacții.
Din 1997 şi până în prezent, au fost declanşate 345 investigaţii, din care aproape 52% reprezintă autosesizări.
Din totalul de 345 de investigaţii, 69% au avut ca obiect practici anticoncurenţiale, respectiv înţelegeri între companii şi abuz de poziţie dominantă, iar peste 15% au vizat concentrări economice (tranzacții) care nu au fost notificate autorității de concurență.
”Prin combinarea mecanismelor pe care le avem la dispoziţie, bilanţul activităţii instituţiei cuprinde realizări de dimensiuni semnificative: sancţiuni în valoare totală de 574 milioane euro, în urma instrumentării cazurilor de practici anticoncurenţiale (un caz complex, de referinţă este investigaţia de pe piaţa carburanţilor), intensificarea activităţii normative, un exemplu de succes fiind eliminarea comisionului de rambursare anticipată la credite, şi implementarea unor noi proiecte – Monitorul Preţurilor, comparatorul de preţuri în domeniul alimentar”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chiriţoiu.
El afirmă că toate aceste acţiuni au generat consumatorilor economii de peste un miliard de euro, conform estimărilor Academiei de Studii Economice.
Bugetul autorității de concurență, în cei 20 de ani de funcționare, este de aproximativ 158,7 milioane euro. În 2004, Oficiul Concurenței a fost preluat de Consiliul Concurenței.
Din 1997 până în prezent, Consiliul Concurenţei a emis 4.028 decizii, din care 515 au fost decizii de sancţionare sau prin care au fost acceptate angajamente din partea companiilor.
Până la sfârşitul anului 2003, se emiteau decizii distincte pentru constatarea încălcării legii şi pentru sancţionarea companiilor. Din 2004, odată cu modificarea Legii Concurenţei, această metodologie a fot schimbată, fiind emisă o singură decizie atât pentru constatare, cât şi pentru sancţionare. Schimbarea de metodologie şi eliminarea unor obligaţii de notificare au condus la scăderea numărului de decizii emise.
”Am devenit mai eficienţi în îndeplinirea obiectivului nostru principal de detectare şi sancţionare a practicilor anticoncurenţiale (derulăm mai multe cazuri, într-o perioadă mai scurtă), iar deciziile noastre sunt, în ultimii ani, confirmate de instanţă, în totalitate. La ora actuală, putem spune că suntem o instituţie eficientă, puternică, care acţionează similar celorlalte autorităţi de concurenţă din statele membre ale Uniunii Europene”, a adăugat Chirițoiu.
El subliniază că obiectivul autorității de concurență nu este acela de a aplica sancţiuni, ci de a promova regulile de concurenţă, astfel încât toţi actorii din piaţă şi să cunoască atât modul prin care pot fi protejaţi legal în cazul în care ar fi victime ale unor practici anticoncurenţiale, cât şi riscurile la care se expun în cazul în care încalcă regulile.
”Privind spre viitor, există un singur drum: Consiliul Concurenţei va continua să fie o instituţie profesionistă, independentă şi echidistantă, un gardian al intereselor consumatorilor şi, în general, un avocat al pieţelor guvernate de principiile liberei concurenţe”, punctează șeful Consiliului Concurenței.
El menționează că anul 2017 are o dublă semnificaţie: aniversarea a 20 de ani de aplicare a legii concurenței în România și 10 ani de când România este membră a Uniunii Europene.
Impact de 1 miliard de euro la consumatori
De asemenea, impactul pe care politica de concurență l-a generat la scară macroeconomică în cei 20 de ani de activitate, în zece industrii-cheie din economie, s-a ridicat la 1 miliard de euro, din care circa 50% provine din telecomunicațiile mobile, arată un studiu privind evaluarea impactului politicii de concurență, făcut de Academia de Studii Economice (ASE).
”Am cuantificat impactul intervențiilor majore pe care autoritatea de concurență din România, respectiv Consiliul Concurenței, l-a generat la nivelul a zece industrii-cheie: servicii bancare, asigurări de răspundere civilă auto obligatorie, administrarea fondurilor de pensii private pilonul II, telecomunicații mobile, farmaceutică și de sănătate, energie electrică, comercializarea carburanților, retail și profesii liberale”, arată studiul autorității.
În acest sens, Consiliul Concurenței a utilizat metodologiile elaborate de Comisia Europeană, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) și metodologii specifice.
”Impactul cumulat se ridică la aproximativ un miliard de euro, din care circa 50% provine din telecomunicațiile mobile”, arată studiul citat.
Astfel, impactul total concretizat în economii generate consumatorilor ca efect al intervenției Consiliului Concurenței pe piața distribuției cartelelor preplătite a fost de circa 483,44 milioane euro conform metodologiei Comisiei Europene și la aproximativ 559 milioane euro, conform metodogoliei OECD.
În ceea ce privește industria serviciilor bancare, economia totală anuală pentru consumatori rezultată prin plafonarea comisioanelor aferente serviciilor de plăți cu cardurile determinată pe baze conservatoare plecând de la datele cu privire la dimensiunea pieței specifice în anul 2013 este de circa 69,5 milioane lei (aproape 15,7 milioane euro).
Totalul economiilor generate la nivelul industriei asigurărilor auto, ca efect al aplicării politicilor de concurență se ridică la aproximativ 7,4 milioane euro, conform metodologiei CE și la aproximativ 4,6 milioane euro potrivit metodologiei OECD.
De asemenea, totalul economiilor generate la nivelul fondurilor de pensii administrate privat – Pilonul II, ca efect al aplicării politicilor de concurență se ridică la aproximativ 7,7 milioane euro, conform metodologiei CE și la aproximativ 4,2 milioane euro potrivit metodologiei OECD.
La nivelul industriei cimentului, totalul economiilor generate consumatorilor se ridică la 19,15 milioane euro, conform metodologiei CE și la aproximativ 14,87 milioane euro potrivit metodologiei OECD.
Impactul intervențiilor autorității de concurență în industria farmaceutică și de sănătate a fost de 23,5 milioane euro, conform metodologiei CE, și de aproximativ 18,7 milioane euro, potrivit metodologiei OECD.
Pe piața de energie electrică, Consiliul Concurenței a amendat producătorul Hidroelectrica și zece parteneri comerciali ai săi, în anul 2015, cu 165,5 milioane lei, pentur înțelegeri anticoncurențiale. Impactul generat de intervenția Concurenței este estimat la 155 milioane euro, conform metodologiei CE, și la aproximativ 131 milioane euro, potrivit metodologiei OECD.
Mai mult, totalul economiilor generate la nivelul pieței angro de carburanți, ca efect al aplicării politicilor de concurență, se ridică la aproximativ 16,6 milioane euro, conform metodologiei CE, și de aproximativ 13 milioane euro, potrivit metodologiei OECD.
De asemenea, deciziile luate privind piața de retail (sancțiuni sau autorizarea unor preluări) au generat economii totale de circa 66,6 milioane euro, conform metodologiei CE, și de aproximativ 62,4 milioane euro, potrivit metodologiei OECD.
Nu în ultimul rând, efectele generate consumatorilor datorită politicii de concurență în sectorul profesiilor liberale au însumat economii de 77,5 milioane euro.
”Concluzia principală rezultată în urma studiului elaborat este că politica activă în domeniul concurenței practicată de către Consiliul Concurenței în perioada 1996-2016, al cărei obiectiv principal a fost funcționarea corectă a piețelor, a avut un impact favorabil la nivelul economiei României, contribuind în mod direct la creșterea economică și, pe această bază, a nivelului de trai”, se menționează în studiu.
Autorii spun totodată că, de exemplu, în cazul unei concurențe intense, firmele nu concurează numai prin scăderea prețurilor, ci și prin creșterea calității produselor oferite și prin diversificarea ofertei.
În plus, concurența generează efecte pozitive asupra bunăstării consumatorilor prin faptul că puterea de cumpărare este mai mare ca urmare a faptului că prețurile bunurilor și serviciilor sunt mai mici.
Control pe piața RCA
Joi s-a încheiat perioada de șase luni în care s-au menținut tarifele plafonate la RCA, iar Consiliul Concurenței urmează să monitorizeze sectorul în perioada următoare, împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), afirmă Bogdan Chirițoiu, care estimează că nu va exista ”un șoc în piață” ulterior aplicării noilor tarife.
”ASF-ul ne-a spus: prețurile nu s-au dus până la maximum, erau substanțial sub acele nivele maxime. Din punctul acesta de vedere ar părea că piața totuși a funcționat. În același timp, ei au luat măsuri de asanare în piață. Lucrurile par să fii progresat în aceste șase luni în care a fost înghețată piața”, a declarat Bogdan Chirițoiu.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunţat miercuri tarifele de referinţă pentru poliţele RCA, conform prevederilor OUG nr. 54/2016 şi a normei privind metodologia de calcul a acestora, tarifele de referinţă urmând să scadă între 3% şi cu până la 17% faţă de tariful de primă maxim.
”Parlamentul a votat, bănuiesc că Legea RCA-ului va fi în curând în Monitorul Oficial. Semnele sunt în general bune. Azi e ultima zi de tarife plafonate, deci vom vedea de mâine (vineri, 19 mai, n.r.) încolo ce se întâmplă. Așteptările noastre sunt că nu va fi un șoc în piață, că toate măsurile luate în perioada aceasta își vor arăta utilitatea”, afirmă Chirițoiu.
Întrebat dacă autoritatea de concurență va monitoriza piața, acesta a răspuns că ”da, dar împreună cu ASF”, care este autoritatea de reglementare a pieței.
”Dacă am fi extins plafonarea peste șase luni, exista un risc substanțial ca cei de la Comisia Europeană să declanșeze o procedură de infringement”, punctează Chirițoiu.
De altfel, în câteva luni, autoritatea de concurență va finaliza investigația prin care suspectează un schimb de informații între companiile de asigurări.
”Dacă suspiciunile se confirmă, vom da amenzi foarte mari pe zona asta”, subliniază șeful autorității de concurență.
