România poate atinge un ritm de creştere economică mai rapid, însă, pentru a fi sustenabilă pe termen lung, creşterea nu trebuie obţinută prin stimulente fiscale sau monetare suplimentare, ci prin reforme structurale şi, implicit, prin creşterea productivităţii muncii, singurul mod care poate duce la îmbunătăţirea standardului de viaţă, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. De remarcat, conform Comisiei Naţionale de Prognoză, câştigul salarial mediu net în acest an creşte cu 10,1% faţă de anul 2015, în timp ce productivitatea în industrie a scăzut cu 1,1% în primul semestru faţă de perioada similară a anului trecut.
„Ne aflăm într-una din cele mai favorabile poziţii macroeconomice din parcursul post-comunist. Nu trebuie, însă, să ne culcăm pe o ureche şi să neglijăm ce avem de făcut. Ar trebui să ne preocupe consolidarea şi nu slăbirea a ceea ce am obţinut. (…) Contează cât de repede creşti, dar nu e lipsit de importanţă nici cum creşti”, a declarat Isărescu în cadrul celei de-a treia ediţii a Forumului Forbes pentru Europa Centrală şi de Est.
Potrivit acestuia, politicile îndrăzneţe pot oferi beneficii pe termen scurt, dar pot provoca dezechilibre pe termen lung.
„Un ritm mai înalt de creştere economică poate fi atins, dar, pentru a fi sustenabil, acesta trebuie obţinut prin acţiuni asupra factorilor care ţin de potenţialul economic, iar potenţialul este afectat de trenarea investiţiilor publice şi a reformelor structurale şi ar trebui să se acţioneze cu prioritate în aceste două domenii”, a adăugat guvernatorul BNR.
Acesta a revenit şi asupra problemei fondurilor europene, a căror absorbţie o consideră „departe de a fi satisfăcătoare”.
„Tocmai astfel de blocaje sunt de natură a limita substanţial potenţialul de creştere economică. Iar a relaxa suplimentar politica fiscală sau pe cea monetară în locul reformelor structurale nu este o alegere bună pe termen mediu şi lung”, a avertizat oficialul BNR.
Dintre reformele structurale necesare, guvernatorul Băncii Centrale a menţionat creşterea concurenţei în sectoare cheie ale economiei, precum energie şi transporturi, atrăgând totodată atenţia asupra problemelor legate de forţa de muncă eligibilă, inclusiv în sectorul educaţiei, dar şi asupra necesităţii dezvoltării unei infrastructuri de transport de calitate. Potrivit lui Isărescu, aceste reforme sunt importante pentru asigurarea durabilităţii creşterii economice şi este de asemenea important ca ele să se întindă dincolo de un singur ciclu electoral.
Mugur Isărescu a arătat că inclusiv pe baza experienţei altor ţări mai avansate decât România în recuperarea decalajelor faţă de economiile dezvoltate s-a ajuns la concluzia că există o constantă a procesului de convergenţă – şi anume creşterea productivităţii muncii.
„Demersurile pe această linie sunt esenţiale pentru progresul convergenţei economice întrucât permit atât o creştere mai rapidă, pe care o dorim cu toţii, cât şi majorări de salarii, pe care le dorim şi mai mult decât creşterea economică. Se produce, astfel, o creştere cu adevărat sustenabilă a standardului de viaţă”, a punctat el.
Isărescu a adăugat că, deşi la prima vedere progresele în ceea ce priveşte productivitatea muncii depind doar de companii, nu este aşa, ci reclamă un efort conjugat al mediului de afaceri şi al autorităţilor în sensul susţinerii investiţiilor productive.
Creştere economică sustenabilă
Creşterea investiţiilor peste cea a consumului, ritmul exporturilor care l-a depăşit pe cel al importurilor şi indicatorii de încredere sunt elemente care demonstrează sustenabilitatea creşterii economice în România, care se poate apropia de 5% în acest an, a susţinut preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu, în cadrul celei de-a treia ediţii a Forumului Forbes pentru Europa Centrală şi de Est.
„Au existat temeri să nu ne aflăm în pragul unui 2009. Nu ne aflăm acolo, pentru că sunt câteva elemente de structură pe care aş vrea să le subliniez pentru caracterul sustenabil. În primul rând, deşi măsurile din Codul fiscal discutate foarte mult sunt cele legate de TVA, nu trebuie uitat că în Codul fiscal şi chiar în acest an au fost luate de Guvern măsuri pentru mediul de afaceri, măsuri pentru investiţii”, a explicat Ghizdeanu.
Potrivit acestuia, evoluţia din trimestrul doi al anului arată, la creşterea de 6%, cel puţin trei-patru elemente de sustenabilitate. Primul constă în dinamica investiţiilor, care a fost mai mare decât cea a consumului populaţiei, de 10%, cea mai mare creştere fiind în investiţiile private.
În plus, Ghizdeanu susţine că, de două luni, nu se mai importă foarte mult pentru consum, iar dinamica exporturilor a fost mai mare decât cea a importurilor, tot datorită sectorului privat.
„Al treilea element este încrederea. Oricare indicator de încredere de la noi sau de la Comisia Europeană arată că încrederea mediului de afaceri din România este printre cele mai ridicate din Europa”, a mai spus preşedintele CNP.
El susţine că această încredere se reflectă şi în evoluţia locurilor de muncă, având în vedere că în sectorul privat numărul de locuri de muncă a crescut cu 4%. „Dacă nu exista perspectivă de viitor, nu cred că un om de afaceri se angaja să îşi mărească numărul de personal”, a explicat Ghizdeanu.
În opinia sa, aceste elemente demonstrează faptul că avansul economiei este sustenabil şi se poate apropia de 5% în acest an. „Pe termen mediu, toate calculele conduc, inclusiv aţi văzut că se apropie şi Comisia Europeană, la pragul de 4%. Credem că rămânem mai mulţi ani pe palierul de 4%”, a subliniat preşedintele CNP.
Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în creştere la 4,8% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, în Prognoza Preliminară de Toamnă, în condiţiile în care, în primăvară instituţia indica o creştere a PIB de 4,2%. Pentru următorii trei ani, CNP a menţinut prognozele privind avansul PIB la 4,3%, 4,5% şi, respectiv 4,7%. Pe de altă parte, instituţia a publicat şi estimări privind evoluţia economiei româneşti în 2020, indicând un avans de 4,2%. Produsul intern brut pe locuitor urmează să crească constant în următorii patru ani, de la 8.581 euro (35.928 lei) în 2016, la
10.587 euro (46.795 lei) în 2019. Cererea internă îşi va încetini creşterea în următorii ani, de la 6,8% în 2016, la 5,2% în 2017, 5,1% în 2018, 5,2% în 2019 şi 4,8% în 2020. Aceeaşi tendinţă se va manifesta şi în ceea ce priveşte consumul final al gospodăriilor, care va încetini la 4,1% în 2020 de la 7,7% în acest an.
În Prognoza preliminară de toamnă, CNP estimează investiţii în creştere în fiecare din următorii trei ani. Astfel, în 2016 formarea brută de capital urmează să se majoreze cu 5,3%, în 2017 cu 6,8%, în 2018 – cu 7,1% şi în 2019 – cu 7,5%.
Perioadă foarte fertilă pentru România
România trece acum printr-o perioadă foarte fertilă, care ar putea-o transforma într-o piaţă emergentă, consideră Laurenţiu Nedelcu, manager Central & Eastern Europe Region, la Saxo Bank.
“Grupul investitorilor români este cu siguranţă în creştere la diverse niveluri – pe de o parte tot mai mulţi tineri se arată interesaţi şi, în acelaşi timp, îşi permit să considere această activitate, de a investi în diverse instrumente, fie că e vorba de bursa locală, dar şi la nivel global. Un alt lucru îmbucurător observat de noi este şi apetitul pentru educaţie, perfecţionare în domeniu – o simplă observaţie în acest sens este că numărul de posesori ai certificatului CFA (Chartered Financial Analyst) creşte cu un procentaj anual foarte bun, un semnal puternic pozitiv. Trendul acesta de creştere a gradului de sofisticare a investitorului român se traduce în interes pentru produse investiţionale, care până acum nu erau foarte populare, precum mărfuri şi derivate ale acestora, fonduri listate, obligaţiuni şi altele”, spune Nedelcu.
Potrivit unei analize a băncii, deşi acţiunile rămân instrumentul preferat, ponderea acestora este în continuă scădere, în favoarea altor instrumente precum cele menţionate anterior.
“România înregistrează un decalaj destul de mare faţă de ţări precum Cehia, Polonia, Ungaria, dar în acelaşi timp putem spune că este în scădere. Economic vorbind, România trece acum printr-una dintre cele mai fertile perioade, transformatoare, iar dacă lucrurile vor rămâne pe acest făgaş efectele pozitive nu vor întârzia să apară. Din punctul de vedere al Saxo Bank, România este o piaţa importantă, în creştere, cu potenţial crescut, având în vedere o clasificare în rândul pieţelor emergente în curând, care cu siguranţă va spori interesul pentru activităţi de investiţii, de la niveluri ridicate până la începători în domeniu”, menţionează în analiză.
Conform statisticilor interne Saxo Bank, numărul de clienţi, dar şi sumele investite sunt în creştere.
“Fiecare ţară ar trebui să acorde atenţie maximă investitorilor străini, dovadă că şi ţări de talia SUA, Marea Britanie etc. consideră foarte importantă contribuţia investitorilor străini în economiile lor. Cu atât mai mult, ţări în dezvoltare, ca România, au o nevoie constantă şi presantă de contribuţii de capital extern, pentru a susţine creşterea economică şi, în cazul nostru specific, de a recupera decalajele la nivel de Uniune Europeană. Mulţi investitori străini consideră încă România drept prea riscantă pentru a sădi capital aici, nu neapărat din lipsa de rezultate economice, ci, probabil, mai degrabă un amestec de risc politic, cât şi statutul de frontier market – odată ce vom fi reclasificaţi drept piaţă emergentă, mă aştept să văd mult mai mult interes din partea investitorilor mari care, până acum, au privit România cu scepticism”, a mai spus Nedelcu.
Economie intergată cu cea europeană
Economia României e integrată deplin în cea a Uniunii Europene, iar asta face leul mai puţin vulnerabil la şocuri şi la variaţiile dolarului american, se mai arată în analiza Saxo Bank.
“Monedele din Estul şi Centrul Europei au cunoscut o revenire accentuată, după un început de an problematic. Aceste probleme au fost provocate de o împotmolire a pieţelor de asseturi la nivel global, cauzată de creşterea dobânzii de referinţă în SUA (pentru prima dată în ultimii 10 ani) şi o devalorizare a monedei Chinei, care o luase un pic înainte şi devenise un risc deflaţionist. Dar reacţia urâtă a pieţei la aceste situaţii a determinat Rezerva Federală să renunţe la discursul agresiv de la începutul anului, China să reducă turaţia devalorizării yuanului, iar noile măsurile de relaxare cantitativă ale BCE şi Băncii Japoniei nu au făcut altceva decât să crească apetitul de risc odată cu preţul acţiunilor şi a titlurilor de stat, pe fondul implicării băncilor centrale în acest ‘joc’ prin infuzia de lichidităţi”, consideră John J. Hardy, Head of FX Strategy, Saxo Bank.
Potrivit acestuia, monedele şi activele din pieţe precum România, care fuseseră “lovite” din cauza lichidităţilor aruncate pe piaţă pe fondul discursurilor agresive ale celor de la Fed, au crescut cel mai mult.
“Monedele din Europa Centrală şi de Est au crescut chiar mai mult decât cele din majoritatea pieţelor emergente, pentru că sunt mai puţin legate de dolarul american şi nu au simţit o presiune din cauza fluctuaţiilor acestuia, cum s-a întâmplat cu realul brazilian, peso-ul mexian sau lira turcească, de exemplu. Dacă mă întrebaţi la ce să fie atenţi investitorii români acum, le-aş spune să urmărească atent ce fac băncile centrale săptămâna aceasta”, precizează John J. Hardy.
El este părere că trebuie atenţie dacă Banca Japoniei, de exemplu, face cel mai mic gest de a opri sau reduce programul de relaxare cantitativă care, combinat cu un semnal din partea Fed că ar dori o nouă creştere de dobândă, ar pune din nou presiune pe pieţe şi ar (…) “cocoşa un pic monedele mai slabe, cum e şi leul românesc”.
“Desigur, dacă ne uităm la ultimii ani, RON (leul – n. r.), HUF (forintul maghiar – n. r.) şi PLN (zlotul polonez – n. r.) au fost foarte rezistenţi împotriva euro şi asta e o dovadă că economia României e deja mult prea integrată în cea a Uniunii pentru a vedea mişcări dramatice în sus sau în jos. Investitorii din România trebuie să nu lase să treacă decizia privind Brexitul fără o analiză atentă: e un semnal de alarmă asupra altor crize potenţiale. Riscurile s-ar putea transforma în acţiuni concrete fie la apropiatul referendum asupra reformei din Italia, fie la alegerile din Franţa, primăvara viitoare”, se mai arată în analiză.
