Energia nucleară va face parte şi pe viitor din mixul energetic naţional, România fiind una dintre ţările care susţin producţia de energie nucleară la nivel european, a declarat Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul conferinţei “Programul nuclear al României – investiţia în Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, prioritate a sistemului energetic naţional”, organizată de publicaţia Energy – Center, sub patronajul Societăţii Naţionale Nuclearelectrica (SNN).
„Energia nucleară face parte din mixul energetic al României şi va face parte şi pe viitor. Alături de regenerabile, producţia de energie nucleară se încadrează în direcţia în care Europa s-a angajat, aceea de decarbonizare. Producţia de energie din surse nucleare este o energie free-carbon”, a spus Corina Popescu.
Ea a adăugat că subiectul construirii reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă va fi analizat în cadrul procesului de elaborare a Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, la care se lucrează în prezent.
„Nu vreau să mă pronunţ asupra reactoarelor 3 şi 4. Nu cred că este sănătos pentru România să punem carul înaintea boilor. Suntem în procesul în care vrem să definim strategia energetică. Ne-am propus nişte paşi şi vrem să urmăm aceşti paşi. Suntem în faza de dezvoltare a modelului matematic. Dar, vreau să repet, din perspectiva Ministerului Energiei, energia nucleară va face parte din mixul energetic al României şi în viitor. La nivel european, România se află în rândul ţărilor care susţin producţia de energie din surse nucleare”, a subliniat secretarul de stat.
Popescu a amintit că România se află în acest an pe primul loc în lume în domeniul nuclear din punctul de vedere al factorului de capacitate.
„Ce avem în domeniul nuclear? Avem expertiză şi sunt mândră că această expertiză există în România şi trebuie să facem eforturi să o păstrăm, să o conservăm şi chiar să o dezvoltăm. Avem excelenţă în operare. Avem locul întâi pe partea de operare a unităţilor 1 şi 2 (n.r. – operatorul centralei atomice de la Cernavodă este Nuclearelectrica). Acestea sunt aspecte de care trebuie să ţinem cont şi pe care se poate construi un viitor, sunt aspecte pe care le luăm în calcul în definirea strategiei energetice”, a arătat Corina Popescu.
Ea a adăugat că România a finalizat de produs apa grea necesară pentru toate cele patru unităţi. „Important este să gestionăm acest produs pe viitor, iar aceasta este una dintre preocupări”, a completat secretarul de stat.
În ceea ce priveşte procesul de elaborare a strategiei energetice, Corina Popescu a precizat că va fi analizată situaţia fiecărui producător în parte, precum şi programele lor de investiţii.
„Legat de strategia energetică, suntem exact în momentul în care definitivăm datele de intrare pentru modelul matematic, practic se face o analiză vizavi de toate unităţile de producţie din România. Analizăm până când au licenţe, până când au drepturile de funcţionare şi condiţiile de mediu îndeplinite, ne uităm la programele de investiţii ale societăţilor şi vom ţine cont de capabilitatea lor de a efectua acele programe de investiţii. Este clar că România nu-şi asumă să acţioneze fără să îndeplinească în totalitate condiţiile de mediu cu toate grupurile pe care le are. Acestea sunt date de intrare, iar în această vară sperăm să avem şi rezultatele”, a mai spus oficialul ministerial.
Ministerul Energiei şi-a propus elaborarea Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, până în toamna acestui an.
Compania Naţională a Uraniului are nevoie de o restructurare masivă
Ministerul Energiei îşi propune păstrarea întregului ciclu nuclear în România, odată cu restructurarea Companiei Naţionale a Uraniului şi cu deschiderea de noi exploatări de uraniu, a mai spus Corina Popescu.
„Compania Naţională a Uraniului (CNU) are nevoie de o restructurare masivă. Există o strategie pentru companie. Noi ne dorim să păstrăm intact tot ciclul nuclear în România (n.r. – producţie de uraniu, de fascicule pentru centrala atomică şi de energie nucleară la Cernavodă). Avem o situaţie deosebită acolo (n.r. – la CNU), dar există o strategie, avem în vedere deschiderea de noi exploatări de uraniu. Lucrurile acestea nu se fac foarte simplu şi nu se fac peste noapte. M-aş fi simţit mai confortabil dacă lucrurile ar fi început cu câţiva ani înainte, dar niciodată nu este prea târziu. Este o situaţie delicată, pe care sper să reuşim să o gestionăm. Încă există o relaţie cu Nuclearelectrica pe anumite segmente, dar toate aceste relaţii trebuie să respecte principiul comercialului”, a precizat Corina Popescu.
În cursul lunii februarie, Nuclearelectrica a anunţat faptul că a decis să cumpere combustibil nuclear de la o firmă din Canada, Cameco Inc, pentru că preţul a fost mai bun decât cel al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU).
La rândul său, la începutul acestei luni, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat, într-o conferinţă de presă, că situaţia de la CNU este unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri din sistem, la nivel managerial şi al politicilor publice, iar rezolvarea problemei ţine de redeschiderea unor noi perimetre şi de investiţii în retehnologizare.
„‘Compania Naţională a Uraniului este un subiect care are o componentă primară securitară şi pe care nu l-aş fi dorit în campania electorală, pentru că nu e potrivit. Nu e un subiect cu partizanate, ci unul de importanţă pentru toată lumea. Le spun celor care ne recomandă să menţinem livrări constante de la Compania Naţională a Uraniului către Nuclearelectrica în ritm normal, chipurile pentru a menţine ciclul nuclear complet, că se înşală şi că, dacă am fi făcut aşa ceva, cu siguranţă nu ar fi fost bine pentru siguranţa României. Revenirea companiei într-o zonă de normalitate a fluxurilor economice va dura, pentru că e vorba despre procese obiective, ca lucrări tehnice, deschidere de noi permitere. În acelaşi timp, cred cu tărie că ultimul lucru pe care trebuie să-l facem este să consumăm resursele pentru a putea menţine funcţionarea sistemului energetic în siguranţă. De aceea, nu cred că rezolvarea problemei de la CNU ţine de redeschiderea unor noi perimetre şi investiţii în retehnologizare. Ideea fuziunii dintre Compania Naţională a Uraniului şi Nuclearelectrica a fost generoasă, dar cine crede în această idee se înşală. În contextul actual, în care compania nu are perimetre noi, iar actualele perimetre sunt în epuizare, trebuie analizat. Compania Naţională a Uraniului trebuie să asigure noi perimetre. În mod normal, asta înseamnă în 3-4 ani de zile. Din punctul meu de vedere, situaţia de la uraniu este unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri din sistem, un eşec la nivelul managementului, al politicilor publice”, a spus Grigorescu.
Potrivit ministrului, Compania Naţională a Uraniului extrage astăzi în jur de 10% din necesarul de consum naţional, ceea ce înseamnă că restul de livrări le facem din rezerve.
„Am ajuns aici, pentru că nu am făcut la momentul potrivit ceea ce trebuia să facem. În mod natural, o exploatare se epuizează. Orice companie, nu numai în minerit, are anumite rezerve pe măsură ce exploatează, deschide perimetre noi pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractuale. Ce ar fi trebuit să se întâmple la CNU, e că trebuia să se deschidă noi perimetre. Ultima actualizare a planului de închidere a actualelor perimetre s-a făcut în 2011. Ştiam deja care sunt perspectivele actualelor exploatări, când devin nerentabile şi când trebuie înlocuite cu deschiderea altora noi. Ne aflăm azi în situaţia dată (…) Compania are demarate, la nivel intern, proceduri de deschidere a noi perimetre. În momentul de faţă, nu se pune problema unor investiţii imediate, pentru că trebuie luate avize, trebuie făcut un nou studiu de fezabilitate etc”, a subliniat Victor Grigorescu.
Pe de altă parte, oficialul a precizat că iniţiativa Nuclearelectrica de a-şi face rezerve, pentru preîntâmpinarea unor situaţii complicate, „este un lucru rezonabil, eficient şi corect din punct de vedere al securităţii”.
De altfel, directorul general al SNN, Daniela Lulache, a anunţat că, în prezent, mai multe companii sunt în plin proces de calificare ca furnizori de oxid de uraniu pentru asigurarea combustibilului la Cernavodă. “CNU deţine această calificare, dar aceasta expiră la sfârşitul anului”, a precizat Daniela Lulache.
Negocierile cu chinezii sunt în plină desfăşurare
Guvernul a aprobat, la începutul acestui an, o scrisoare-suport, prin care certifică faptul că proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este unul strategic prioritar pentru România şi care poate fi implementat doar cu sprijinul statului, a mai spus Daniela Lulache.
„Avem o procedură de negociere în plină desfăşurare cu partenerul chinez. Pot să vă jur că sunt în plină desfăşurare. Jumătate din timpul nostru fizic este alocat acestui proiect. Suntem implicaţi într-o comisie de negociere, iar în această comisie de negociere sunt şi reprezentanţi ai statului. Negociem zi de zi şi avansăm în acest proiect, în care suntem într-o ultimă etapă”, a precizat Lulache.
Ea a arătat că scrisoarea conţine inclusiv schemele de sprijin care pot fi acordate acestui proiect.
„Guvernul a emis o scrisoare-suport, ca parte din acest întreg mecanism şi care, în principiu, spune următoarele: România este conştientă că acest proiect se poate dezvolta doar cu implicarea şi sprijinul statului român; statul român consideră acest proiect drept unul strategic prioritar şi descrie o serie de mecanisme de sprijin pe care să le analizeze şi să le acorde pentru dezvoltarea proiectului. Parte din aceste mecanisme de sprijin sunt implementarea mecanismului contractelor pentru diferenţă, o serie de facilităţi fiscale eventual, garanţii de stat pentru finanţarea proiectului”, a precizat oficialul Nuclearelectrica.
Lulache a mai spus că o parte din aceste mecanisme de sprijin reprezintă ajutoare de stat şi vor trebui aprobate de către Comisia Europeană.
„Evident, toate aceste mecanisme vor fi asigurate în anumite condiţii. De exemplu, pentru implementarea mecanismului contractelor pentru diferenţă, suntem conştienţi că va trebui să trecem printr-un proces de negociere şi analiză cu Comisia Europeană şi că trebuie ca acest mecanism să facă faţă mai multor teste, inclusiv celor a ajutoarelor de stat. Şi atunci, acordarea acestora este condiţionată de parcurgerea cu succes a acestor etape”, a adăugat Lulache.
Potrivit acesteia, scrisoarea-suport reprezintă o anexă la memorandumul de înţelegere semnat de Nuclearelectrica cu compania chineză China General Nuclear Power Corporation.
Lulache a mai spus că Energonuclear, compania de proiect care a gestionat până acum proiectul reactoarelor 3 şi 4, va fuziona cu noua companie de proiect.
Reamintim, pe 9 noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă. Memorandumul este parte a Strategiei guvernamentale de continuare a Proiectului „Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă”, prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori şi stabileşte direcţiile viitoarei cooperări între cele două companii, potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica.
