Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) lucrează la un proiect prin care să poată acorda finanţare magazinelor “zero-waste”, care nu generează deşeuri, întrucât vând alimente şi produse la vrac, dar şi eco-parcurile, în care sunt colectate, reparate şi vândute obiecte vechi şi unde cetăţenii vor putea dona mobilă şi obiecte uzate, pentru a fi reparate sau recondiţionate şi vândute la preţuri reduse.
“Sistemul de management al deşeurilor în România nu funcţionează aşa cum ar trebui. Şi una din direcţiile prioritare pe care încerc să o promovez este de a impulsiona tranziţia către economia verde şi către economia circulară. Administraţia Fondului pentru Mediu este practic ‘banca’ noastră, prin care putem să finanţăm proiecte care să aibă cu adevărat relevanţă pentru mediu. O să avem o linie de finanţare de 100 de milioane de lei pentru proiecte strict pe zona de deşeuri. Aici ca exemplu avem centrele eco-parc, care este un model în care cetăţenii donează produse de care nu mai au nevoie, ele sunt reparate şi revândute la preţuri accesibile. Centrele vor colecta unelte, mobilă, materiale de construcţii pentru renovări. Este un model care funcţionează foarte bine în Suedia”, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca-Palmer, într-o conferinţă.
Palmer a precizat că banii pot fi reinvestiţi în comunitate.
În ceea ce priveşte o posibilă reţea de magazine “zero-waste”, vânzarea la vrac ar reduce risipa de alimente şi ar reduce şi deşeurile din ambalaje. Beneficiarii pentru această linie de finanţare ar fi autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale.
“În anii ’70, când eu eram în clasele primare, politica era de a recicla hârtia, sticla şi aveam o cotă la şcoală de dus borcane. Bunica mea croşeta din rafie plasele cu care mergeam la cumpărături, acum suntem inundaţi de plastic. (…) Datorită consumului extraordinar şi a felului în care noi ca societate umană, care creştem foarte mult demografic, avem un impact foarte mare asupra mediului, asupra planetei, asupra sistemului planetar. S-au făcut calcule, dacă această populaţie, de aproape 9 miliarde de oameni care se estimează că vom fi până în 2050, ar avea consumul şi stilul de viaţă european sau american, ne-ar trebui vreo 3 planete Pământ ca să susţinem aşa ceva. Noi nu avem decât o singură planetă şi pe aceasta trebuie să o gospodărim cât mai bine”, a afirmat ministrul Mediului.
La rândul său, prezent la eveniment, preşedintele AFM, Jakab Istvan, a spus că instituţia vrea să extindă liniile de finanţare pentru proiectele considerate “verzi”.
„Anul trecut, singurul program nou pe care Administraţie Fondului de Mediu l-a lansat a fost Programul Rabla, toate celelalte au fost continuări ale unor programe mai vechi. Eu la AFM trebuie să fac în aşa fel încât aceste programe să devină realitate şi este o provocare pentru noi să elaborăm ghiduri noi pentru programele lansate în acest an”, a declarat noul preşedinte al AFM, Jakab Istvan.
Programul “Rabla” va primi o finanţare de 145 milioane lei şi un buget suplimentar de 75 milioane lei, pentru stimularea achiziţionării de maşini electrice şi hibride şi pentru construcţia de infrastructură de alimentare a acestora. De asemenea, programul “Casa Verde” va fi repornit, primind o finanţare de 140 milioane lei, dar şi o suplimentare de 45 milioane lei pentru stimularea construirii de clădiri verzi şi a eficientizării energetice a clădirilor vechi.
O altă linie de finanţare este cea de educare a publicului cu privire la aspecte legate de mediu, pentru care AFM a alocat 30 milioane lei.
180 milioane lei din taxa pe ambalaje
Administrația Fondului pentru Mediu colectat în acest an, până în prezent, 180 milioane lei din taxa pe ambalaje, bani încasați de la producători, suma fiind de peste 18 ori mai mare față de încasările din perioada similară a anului trecut.
”Această contribuție de 2 lei pe kg nu reprezintă o taxă, ea este plătită de operatorii economici care nu și-au atins ținta de reciclare. Dacă s-au atins țintele de reciclare de 100%, contribuția nu se mai plătește. Pentru diferența dintre ținta de reciclare și ce nu s-a reciclat se plătește o contribuție de 2 lei la kg. Această contribuție vine la Fondul de Mediu. În acest an s-au colectat deja, din ianuarie până acum, 180 milioane lei, față de anul trecut, când avea 8-10 milioane lei”, a mai spus ministrul Mediului.
Diferența față de încasările din primele luni ale anului 2015 se datorează controalelor efectuate și sancțiunilor aplicate de AFM în rândul producătorilor de ambalaje.
”Aceste sume demonstrează că reciclarea nu se mai mimează în România, doar formal în scripte, ci se face real în teren. Ministerul Mediului nu are niciun interes să încaseze aceste contribuții, interesul nostru major fiind acela de a declanșa o societate reală a reciclării”, a adăugat ministrul Mediului.
Contribuția de 2 lei pe kilogram este prevăzută în legislație din 2007.
AFM este condusă, din 8 aprilie, de Istvan Jakab, fost consilier al ministrului Mediului. Dorel Tudor a fost eliberat din funcţia de preşedinte al AFM prin decizia prim-ministrului Dacian Cioloş, la propunerea ministrului Mediului.
Un nou director la Romsilva din mai
Ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, a numit un Consiliu de Administraţie provizoriu la Regia Naţională a Pădurilor (RNP) Romsilva, care va selecta un nou director general, urmând ca la începutul lunii mai să fie desemnată noua conducere a regiei. Ministrul Cristiana Paşca Palmer a schimbat recent Consiliul de Administraţie al Romsilva, întrucât spune că a găsit acolo o „problemă de guvernanţă foarte gravă, în care angajaţi ai regiei erau membri ai CA şi deci şi subordonaţi directorului general al regiei”, fiind vorba de o „suprapunere de funcţie executivă cu o funcţie de conducere care nu era în regulă”.
Postul de director general al Romsilva a rămas vacantat prin demisia lui Adam Crăciunescu, în urma presiunilor exercitate de ministrul Mediului. Oficialul şi-a motivat acţiunile prin aceea că fostul director general este inculpat într-un proces de retrocedare frauduloasă a 46.000 ha în Bacău, în proces fiind inculpat şi fostul politician Viorel Hrebenciuc.
„Procedura de selecţie a directorului general este în curs, directorul general al Romsilva este selectat de către Consiliul de Administraţie al regiei. Acest Consiliu de Administraţie este numit de Ministerul Mediului. S-a încheiat perioada de depunere a expresiei de interes, urmează să se analizeze candidaturile, urmează interviurile, şi apoi se va face o selecţie finală. Estimez să va dura câteva săptămâni, undeva în prima parte a lunii mai să avem un nou director general”, precizează Paşca-Palmer.
Potrivit acesteia, unul din criteriile de eligibilitate pentru a ocupa această poziţie este de a fi lucrat minimum cinci ani în domeniul silvic, „nu neapărat să fie angajat al Romsilva”.
„Selecţia nu se limitează doar la angajaţii Romsilva. Consiliul de Administraţie al Romsilva va face selecţia, nu ministrul şi nu Ministerul (Mediului, n.r.). A fost demarată astfel procedura de selecţie pentru postul de director general al Romsilva şi în paralel s-a declanşat şi selecţia pentru un CA permanent, Romsilva funcţionând acum cu un Consiliu de Administraţie provizoriu”, a precizat Palmer.
Opt persoane sunt înscrise pentru funcţia de director general al Romsilva, dosarul celui de-al nouălea fiind respins de Comisia de selecţie. Aproximativ toţi candidaţii sunt angajaţi ai Romsilva, unii dintre ei chiar foşti directori generali, de exemplu Dan Ioan Aldea şi Florian Munteanu. De asemenea, le-au mai fost acceptate dosarele lui Ciprian Pahonţu, Robert Blaj, Pavel Horj, Ilie Covrig, Dragoş Ignat şi Constantin Popescu, toţi având funcţii de răspundere în cadrul regiei, în general şefi de ocoale silvice sau şefi de direcţie silvică, cum este cazul lui Ilie Covrig. Pavel Horj a fost deputat în perioada 2008-2012.
Lui Lucian Stratulat i s-a respins dosarul de candidatură, din cauză că dosarul său nu cuprinde unul dintre documentele solicitate prin Metodologia de desfăşurare a procesului de selecţie.
