Memorandumul cu investitorii chinezi, care stă la baza contractului pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, ar putea fi semnat în luna noiembrie, astfel încât construcţia celor două unităţi să înceapă în termen de doi ani, potrivit ministrului Energiei, Andrei Gerea. Acesta a vorbit luni, în cadrul unei conferințe de presă și despre noua modalitate de calcul a hidrocarburilor. Redevenţele miniere ar putea creşte, însă redevenţele petroliere în zona de offshore ar putea scădea, spune Gerea. De asemenea, în opinia sa, Hidroelectrica ar putea fi listată pe bursă abia în 2017. Ministrul Gerea a sărit iar ”la gâtul” Electrica SA, despre care a afirmat că nu a făcut nimic cu banii obținuți din listare și că ”a dormit pe banii ăia”.
„Bine că am reuşit să ajungem la o înţelegere şi vom semna acel memorandum. Este o investiţie extraordinar de mare şi greu mai vezi astfel de investiţii în perioada asta. A trebuit să trecem nişte bariere, pretenţiile au fost mari şi de o parte şi de alta, bariere venite şi din legislaţia europeană. Important este că anul acesta le-am depăşit”, a spus Gerea, într-o conferinţă de presă.
El estimează că lucrările de construcţie ar putea începe peste doi ani.
„Partea investiţională trebuie pregătită, prezentată, trebuie să asigurăm noi cadrul la Comisie, trebuie să obţinem aprobarea pentru contractele de diferenţă, este extrem de important”, a spus Gerea.
În urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini interesaţi să construiască reactoarele 3 şi 4 de la centrala de la Cernavodă. În prezent, însă, o singură companie, China General Nuclear Power Corporation, este în discuţii cu ministerul Energiei pentru dezvoltarea acestei investiţii, estimată la 6,4 miliarde euro.
Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă va fi supus, în octombrie, aprobării Adunării Generale a Acţionarilor Nuclearelectrica.
Centrala din Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectrica, are în funcţiune două reactoare, care acoperă 18-20% din necesarul anual de energie electrică la nivel naţional.
Redevenţele petroliere din offshore ar putea scădea
Redevenţele miniere ar putea creşte, însă redevenţele petroliere în zona de offshore ar putea scădea, spune Gerea.
„Sunt state care depind de exporturile de petrol şi care resimt dramatic scăderea preţurilor petrolului. La nivelul României sunt redevenţe la un nivel acceptabil, să spunem, în zona minieră, poate aici se poate discuta şi creşte nivelul lor, mă gândesc în domeniul aurifer şi pentru alte zăcăminte. Pentru zona de petrol şi gaze trebuie să discutăm pentru operaţiunile care se fac de exemplu în offshore, în zonele de mare adâncime, în Marea Neagră, unde costurile sunt enorme, iar interesul României este să vedem materializate, finalizate explorările şi să trecerea la faza de exploatare, unde putem să discutăm de o scădere a lor. Lucrurile sunt împărţite”, a declarat ministrul Energiei.
În opinia sa, nu este o tragedie pentru România scăderea preţurilor petrolului, şi, potrivit lui Gerea, acest lucru se compensează pe deplin cu creşterea consumului.
„Lucrurile evoluează bine şi asta se vede inclusiv în rezultatele companiilor petroliere”, a adăugat Gerea.
El a precizat că Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) este pregătită să scoată la licitaţie şi alte perimetre petroliere.
Întrebat de diferenţa dintre cotaţiile petroliere şi preţurile carburanţilor la pompă, având în vedere că România nu are benzină sa, Gerea a spus că societăţile petroliere nu au motive să scadă preţul la pompă atâta timp cât consumul se află la un nivel apreciabil.
“Există o politică a distribuitorilor de combustibili care se vede materializată în acest fel, dar există şi un nivel al accizelor care asigură însă alte beneficii economiei româneşti şi până la urmă există o piaţă care decide acest lucru. Atâta timp cât consumul este încă la un nivel apreciabil, presupun că nici pentru distribuitori nu există vreun motiv să scadă preţul”, a precizat ministrul Energiei.
Altfel, Gerea consideră că îmbătrânirea infrastructurii energetice şi volatilitatea prețurilor la combustibilii fosili reprezintă unele dintre provocările cu care se confruntă România. Ministrul Energiei precizează că ţara noastră are nevoie de energie regenerabilă, în special de biomasă şi bioenergie.
“Ministerul Energiei este implicat în procesul de elaborare a unei strategii în domeniul energetic. Dorim ca pe viitor să ne bazăm pe un mix energetic complex: hidro, nuclear, cărbune, petrol gaze, energie regenerabilă. Politica noastră energetică să fie bazată pe conceptele de securitate şi de independenţă energetică. România are parte de noi provocări: creşterea dependenţei energetice faţă de ţări din afara UE, volatilitatea prețurilor combustibililor fosili, îmbătrânirea infrastructurii energetice, atât centrale electrice, cât şi reţele, precum și îngrijorarea faţă de consecinţele încălzirii globale. Înseamnă necesitatea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon”, a mai spus Gerea.
Hidroelectrica, listată abia în 2017
Hidroelectrica ar putea ieşi din insolvenţă în prima parte a anului viitor, urmând să fie listată pe bursă în 2017, potrivit ministrului Energiei.
„Important este să dăm un semnal că vrem să mergem mai departe cu listarea. Partenerii noştri ne întreabă dacă mai avem de gând să listăm, inclusiv la CE Oltenia. Eu aş vrea ca la momentul din care (Hidroelectrica, n.r.) iese din insolvenţă să se facă o analiză clară a drumului care trebuie urmat, să vedem cum stăm cu procesul, să se încheie procesele cu băieţii deştepţi şi aşa mai departe. Sigur, anumite pregătiri pot fi făcute, dar rămâne de văzut, nu aş vrea să ne grăbim să anunţăm să ne trezim după aceea că facem paşi înapoi”, a afirmat Gerea.
Întrebat dacă Hidroelectrica ar putea fi listată la bursă în 2017, Gerea a răspuns afirmativ.
Ministrul a adăugat că nu crede că statul va prelua curând conducerea companiei, deşi Hidroelectrica şi-a achitat datoriile.
„Deocamdată societatea este în insolvenţă, deci procedurile trebuie să continue până la ieşirea din insolvenţă, are administrator special, administrator judiciar. Nu am primit totodată niciun fel de ofertă oficială din partea celor implicaţi în conducerea Hidroelectrica de a face un astfel de demers”, a mai spus el.
Hidroelectrica a anunţat, tot luni, că mai multe fonduri americane de investiţii şi companii de consultanţă sunt interesate de listarea producătorului de energie la bursă.
O delegaţie a Hidroelectrica, alcătuită din administratorul judiciar al companiei, Remus Borza, şi managerul departamentului Strategie Investiţională – IPO, Karoly Borbely, a participat în perioada 28 septembrie – 2 octombrie la Misiunea Economică a Camerei de Comerţ şi Industrie a României în Statele Unite ale Americii.
La finele lunii septembrie Gerea a anunţat că discuţiile privind eventuala listare a Complexului Energetic Oltenia (CEO) la bursă ar putea fi reluate în primăvară, iar în ceea ce priveşte Hidroelectrica operaţiunea nu poate avea loc cât timp compania este în insolvenţă.
Autorităţile s-au angajat faţă de FMI să listeze CE Oltenia şi Hidroelectrica, însă au amânat lansarea ofertelor publice în condiţiile în care prima companie s-a confruntat cu dificultăţi în privinţa producţiei şi vânzării electricităţii şi urmează să treacă printr-un proces de restructurare şi reorganizare, iar cea de-a doua a reintrat în insolvenţă, la începutul anului trecut.
Hidroelectrica a înregistrat în primul semestru un profit record de 725 milioane lei, cu 42% mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Cifra de afaceri aferentă primului semestru a crescut cu aproape 300 milioane lei comparativ cu primele 6 luni ale anului 2014 şi a ajuns la 1,85 miliarde lei.
Atac la adresa Electrica
Furnizorul și distribuitorul de energie Electrica SA, listat anul trecut pe bursele din București și Londra, nu a făcut nimic cu banii obținuți din listare, ”a dormit pe banii ăia, nu s-a făcut nimic”, a declarat ministrul Andrei Gerea.
În opinia sa, scopul unor astfel de tranzații este de a asigura investiții strategice și statul să aibă ceva de câștigat, și nu de a face listări ”de dragul de a le face”.
”Ideea este că atunci când facem astfel de listări să nu le facem doar de dragul de a le face. Și statul să aibă ceva de câștigat, să avem un preț bun pe acțiunile pe care le vindem și să folosim banii. Uitați-vă la Electrica, se stă de un an de zile, se doarme pe banii ăia, nu s-a făcut nimic. Eu mă gândesc că acești bani pot fi folosiți în îmbunătățirea sistemului, în performanțe, în smart-griduri, de exemplu, în investiții strategice în regiune, nu să facem deal-uri cu acționarii, să îi ajutăm să dea bine la Londra”, a precizat Gerea.
Esența unor astfel de tranzacții este de a asigura investiții și capital, consideră Gerea.
”Vinzi pe bursă doar ca să asigurăm acolo piața și preznța? Nu văd rostul. Capitalizezi dacă ai nevoie de bani. În momentul ăla te duci pe bursă și spui: Vreau niște bani. Așa de ce să te duci pe bursă, doar așa ca să îți vinzi contorul? Eu știu, sunt angajamente, vrem să asigurăm transparența…”, a spus ministrul Energiei.
Pe 25 iunie 2014 se încheia oferta de vânzare a 51% din acţiunile Electrica (EL), prin care compania a strâns din piaţă o sumă record, aproape 2 miliarde de lei (443 milioane euro). Banii urmau să se întoarcă în companie pentru a face investiții. Acțiunile companiei au fost listate în paralel la Bursa de Valori București (BVB) și la cea de la Londra.
ANRE face studiu despre posibilitatea reducerii sărăciei energetice
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a comandat Academiei Române un studiu despre eficiența energetică și posibilitatea reducerii sărăciei energetice în România, acesta urmând să fie lansat pe 2 noiembrie, a anunțat Emil Calotă, vicepreședinte al instituției.
„În viitorul apropiat, pe 2 noiembrie, va avea loc lansarea în aula Academiei Române a unui studiu pe care l-am făcut împreună cu institutele Academiei Române referitoare la eficiența energetică, posibilitatea reducerii sărăciei energetice în România”, a spus Emil Calotă.
Studiul, intitulat „Eficiența energetică — prioritate națională pentru reducerea sărăciei energetice, creșterea calității vieții și siguranța consumatorilor de energie”, a fost realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul de Sociologie. Experții celor două instituții fac o radiografie a stării actuale a pieței de consum energie electrică, gaze și energie termică.
De asemenea, Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a afirmat că este foarte important în a se face o comparație între ceea ce înseamnă încălzire pe gaz, pe energie electrică sau pe masă lemnoasă.
Prețul gazelor din import pentru industriali, egal cu cel din intern
Prețul gazelor din import la consumatorii industriali este de 230-250 dolari/mia de metri cubi, valoarea fiind convergentă cu producția internă, a declarat Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
„La ora actuală, prețul gazului din import este între 230 și 250 dolari mia de metri cubi, în ceea ce privește consumatorii industriali. Prețul gazului din intern a ajuns la aproximativ 220 — 230 de dolari. În acest moment prețurile sunt convergente și în realitate gazele care vin de la Gazprom sunt compatibile cu prețul intern. Piața consumatorilor casnici este undeva la 170-180 dolari. Încă nu am ajuns în convergență pentru consumatorii casnici. Când convergența prețului va fi una efectivă și pentru consumatorii casnici noi vom solicita o finalizare timpurie a parcursului de liberalizare așa cum am solicitat în cazul consumatorului industrial”, a spus Havrileț.
Acesta estimează că prețul gazului de import atât în trimestrul 4 al acestui an cât și în trimestrul 1 al anului viitor se va situa la o valoare comparabilă cu prețul intern al gazelor naturale.
În ceea ce privește echilibrarea sistemului, șeful ANRE a precizat că fiecare oprire sau pornire a centralelor electrice din Valea Jiului este plătită cu sume importante de către cei care gestionează piața de echilibrare, iar costurile se adaugă la factura finală.
„Fiecare oprire, respectiv pornire, este plătită de către cei care gestionează piața de echilibrare cu sume importante. Oprirea/pornirea este un cost care se adaugă la factura finală ca și costuri pentru asigurarea rezervelor de capacitate, indiferent dacă acestea funcționează sau sunt în rezervă. Este un cost. La ora actuală pornirea/oprirea sunt plătite cu 300.000 lei. Acești bani îi plătește furnizorul care a generat dezechilibrul, dar el, în funcție de ce contracte are, poate să le recupereze de la consumator sau din propriile surse. În cazul în care se recuperează de la consumatorul final aceste costuri sunt foarte mici, mult sub 1%”, a mai afirmat președintele ANRE.
El a adăugat că există cazuri în care pe parcursul unei zile sunt opriri/porniri între 8 și 12 ore.
