În ultimul timp pare să se “relanseze” scandalul privatizărilor în energie. Reamintim, un raport al Curţii de Conturi arată că investitorii care au cumpărat distribuţiile de energie electrică nu şi-au îndeplinit clauzele contractuale, drept pentru care statul nu şi-a primit taxele cuvenite, iar consumatorii au plătit preţuri mai mari la electricitate. Pe de altă parte, sunt voci care acuză că autorităţile vor să şteargă datoriile unor investitori, zvonuri negate vehement de aceştia, dintr-un motiv cât se poate de simplu: nu au datorii către bugetele statului! Această reluare a scandalului a apărut după ce noul director al SAPE a cerut Electrica aproximativ 2 miliarde de euro, bani pe care ar fi trebuit să-i plătească în două zile.
Potrivit unui raport de control al Curții de Conturi din 2012, statul român ar fi avut de recuperat de la companiile CEZ, E.ON şi Enel 2 miliarde de euro, bani reprezentând penalităţi pentru faptul că cele trei companii nu şi-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a filialelor Electrica. Cele trei companii s-au angajat să investească sute de milioane de euro în retehnologizarea distribuitorilor de energie achiziționați, însă Curtea de Conturi susține că investițiile nu au fost efectuate din fondurile proprii ale companiilor, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat.
Practic, companiile ar fi trebuit să aducă un aport de capital în societăţile cumpărate, pe care ar fi trebuit să-i investească în acestea. Dar, după ce au făcut investiţii, au cerut Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să le fie recunoscute în tarif şi plătite de consumatori, ceea ce echivalează cu faptul că investiţiile nu au fost făcute din fonduri proprii, ci din banii produşi de filialele cumpărate. De aceea, potrivit Curții de Conturi, preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.
Același raport din 2012 al Curții de Conturi arată că statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor de distribuție ale Electrica, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale.
Electrica a iniţiat acţiuni la Curtea de Arbitraj din Paris împotriva Enel, E.On şi CEZ, companii care au cumpărat filiale ale distribuitorului de energie deţinut de stat. Penalităţile cerute de Electrica de la Enel (Italia), E.ON (Germania) şi CEZ se apropie de 2 miliarde euro. Nu numai că nu a primit cele 2 miliarde de euro, dar partea română a pierdut aproape toate aceste litigii (mai există unul pe rol) şi, în plus, trebuie să şi plătească cheltuieli de judecată unora dintre companii!
Pentru ca privatizarea Electrica să fie un succes s-a hotărât ca o parte din patrimoniul companiei să fie preluat de o nouă companie. Aşa a apărut Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), o societate în portofoliul Departamentului pentru Energie, care a fost înființată în anul 2014, ca urmare a divizării parțiale a Electrica înainte de listarea la bursă. Societatea gestionează pachetele minoritare de acțiuni deținute de stat la Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuţie, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa. De asemenea, a preluat şi litigiile Electrica aflate pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris.
Reamintim, începând cu anul 2005, Electrica a vândut 5 filiale de furnizare şi distribuţie a energiei către E.On (Moldova), CEZ (Oltenia) şi Enel (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud).
Electrica Moldova a fost privatizată în anul 2005, când concernul german E.ON Energie a preluat 24,6% din acțiuni pentru 31,4 milioane euro și a majorat capitalul cu încă 68,6 milioane euro, pentru a ajunge la 51%. Tot în anul 2005, grupul ceh CEZ a plătit suma de 62,8 milioane de euro pentru achiziţia directă a 24,62% din capitalul Electrica Oltenia, iar, în urma unei majorări de capital de 103,6 milioane de euro, a ajuns la o participaţie de 51%.
Enel nu are datorii la stat
Prima privatizare a unor filiale Electrica a avut loc în anul 2004, când grupul italian Enel a plătit 36 de milioane de euro pentru plata pachetelor de câte 24,6% din acţiunile Banat şi Dobrogea achiziţionate şi 76 de milioane de euro pentru titlurile nou emise, special pentru această tranzacţie, astfel încât a ajuns la majoritatea de 51% în ambele filiale Electrica. În anul 2008, Enel a achiziţionat direct de la Electrica 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud, pentru 395 milioane euro, şi a subscris noi acţiuni la majorarea de capital social, cu suma de 425 milioane euro, ajungâng să deţină 64,4% din titluri.
La aceste privatizări se referă litigiile de la Paris pe care partea română le-a pierdut deja aproape pe toate. În plus, în septembrie anul trecut, Departamentul pentru Energie a fost informat de către SAPE că Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Paris a admis o nouă cerere de arbitraj în cazul Enel. „SAPE solicită Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea „Put”, exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern nr. 1163/27.11.2012. Opţiunea “Put” prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, cuprins în contractul de privatizare semnat în iulie 2007″, se arăta într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.
„Primul caz se referă la un pachet de 13,5% din acțiunile Enel Distribuție Muntenia pe care, conform contractului de privatizare, Electrica avea opțiunea de a-l scoate la vânzare, iar Enel, de a-l achiziționa. Contractul nu prevede o sumă fixă pentru acest pachet, ci o formulă complexă de calcul, pe care părțile implicate au interpretat-o în mod diferit. Prețul cerut de Electrica este de aproximativ 525 milioane de euro, sumă cu care Enel nu a fost de acord.Acest proces este în desfășurare”, se arată într-o comunicare a companiei Enel.
„Al doilea arbitraj se referă la cererile de despăgubire, în valoare de aproximativ 825 milioane de euro, făcute de Electrica în legătură cu presupuse încălcări ale contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud din partea Enel. Enel așteaptă verdictul Curții în acest caz, dar reafirmă convingerea că a respectat contractul de privatizare. Este de amintit faptul că Electrica a mai deschis un litigiu pentru societățile preluate de Enel în Banat și Dobrogea, dar Curtea de Arbitraj de la Paris s-a pronunțat în favoarea Enel”, se mai arată în comunicarea Enel.
„În niciunul dintre aceste cazuri nu a existat vreo înțelegere prin care sume aflate în discuție să fie reduse, anulate, eșalonate”, mai arată reprezentanţii Enel.
În ultimul timp au apărut informaţii conform cărora Enel ar urma să beneficieze de o scutire de datorii, informaţii negate de reprezentanţii companiei italiene. „Referitor la speculațiile privind ștergerea presupuselor datorii ale Enel față de statul român, dorim să facem următoarea clarificare: companiile grupului Enel care desfășoară activități în România NU au beneficiat niciodată de anularea, reducerea sau eșalonarea datoriilor față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și al fondurilor speciale și nici nu au cerut sau negociat acest lucru. Toate companiile grupului Enel, fără excepție, și-au achitat în termen obligațiile de plată prevăzute de lege. Acest fapt poate fi confirmat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF)”, se mai arată în comunicarea Enel transmisă la solicitarea Focus-Energetic.ro.
