Companiile de stat din sectorul energetic ar trebui să fie obligate să vândă energie în mod transparent prin OPCOM (n.r. – bursa de energie), la cel mai bun preţ, se arată într-un raport al Consiliului Concurenţei realizat împreună cu Centrul Român de Politici Economice (CEROPE) şi Societatea Academică Română (SAR).
Potrivit raportului, Hidroelectrica vinde energie prin contracte bilaterale la preţuri mult mai mici decât cele de pe bursă. La un moment dat, Hidroelectrica a scos pe OPCOM o cantitate de energie de 1,7 Twh, aceasta fiind vândută imediat către Arcelor Mittal, la preţul de 138 lei/MWh, în condiţiile în care preţul de piaţă era de 160 lei/MWh. Doar din această tranzacţie, Hidroelectrica a pierdut circa 21 milioane de lei, se arată în raport.
„Ni se pare firesc, de pildă, ca firmele de stat să fie supuse legislaţiei privind achiziţiile publice, adică să cumpere prin licitaţie produse la cel mai mic preţ, pentru o calitate acceptabilă, în aşa fel încât managementul să minimizeze costurile în beneficiul acţionarului. Un principiu similar ar trebui să se aplice şi vânzărilor, adică firmele de stat să fie obligate să vândă cui dă mai mult, ca să ne asigurăm că firma de stat îşi maximizează şi veniturile”, consideră Consiliul Concurenţei. Ministerul Economiei a emis Ordinul nr. 445/2009 prin care producătorii de stat de electricitate sunt obligaţi să vândă transparent, prin OPCOM, celui care oferă cel mai bun preţ. Ordinul 445/2009 se aplică companiilor de stat din sectorul energie, mai puţin Hidroelectrica, societatea care produce cea mai ieftină energie. Conform raportului, de-a lungul timpului, Hidroelectrica a argumentat că nu poate vinde electricitate pe OPCOM din cauză că are nevoie de contracte pe termen lung, pentru a avea un cash-flow constant pe mai mulţi ani, care să-i acopere necesarul de investiţii. Dar, Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale (PCCB) cu licitaţie publică ar fi exact cadrul transparent în care Hidroelectrica ar putea scoate la licitaţie un contract pe 5 ani, de exemplu.
Hidroelectrica are într-adevăr contracte încheiate netransparent între 2002-2004, cele mai lungi fiind pe 10 ani, însă, pe măsură ce acestea expiră, electricitatea disponibilă ar trebui vândută prin OPCOM. În loc de aceasta, vechile contracte sunt prelungite la preţuri puţin mai mari, dar mult sub cele la care se tranzacţionează pe OPCOM (chiar la jumătate), se mai arată în raport.
În cele din urmă, compania a scos pentru prima oară pe OPCOM o cantitate de energie de 1,7 TWh la sfârşitul lui 2008. „Cu toate acestea, tranzacţia s-a derulat contrar spiritului în care a fost emis Ordinul nr. 445/2009, adică Hidroelectrica să ofere pe OPCOM energie şi să vândă cui dă mai mult. În loc să se întâmple aşa, un cumpărător (ArcelorMittal – Sidex) a venit cu o cerere de 1,7 Twh, la care oferea un preţ de 138 lei/MWh, iar Hidroelectrica a răspuns imediat ofertei, deşi preţul pe piaţa pentru electricitate pe OPCOM, la momentul respectiv, era de circa 160 lei/MWh. Ce s-ar fi întâmplat dacă Hidroelectrica vindea în spiritul Ordinului 445/2009? Cum preţul pieţei era de 160 lei/MWh, Hidroelectrica ar fi putut cere un preţ uşor mai mic (să zicem, 159 lei/MWh) şi ar fi avut cerere din partea celor care cumpărau oricum la 160, iar ArcelorMittal fie ar fi acceptat preţul, fie alţii ar fi cumpărat cantitatea respectivă de electricitate la preţ mai bun pentru Hidroelectrica. În alte cuvinte, Hidroelectrica a pierdut (159-138) X 1.000.000, adică 21 de milioanelei, doar din această tranzacţie”, se arată în raport.
Autorii studiului mai arată că jumătate dintre contractele bilaterale încheiate de Hidroelectrica au fost deja prelungite până în 2018. Este vorba de celebrele contracte încheiate cu statul român de „băieţii deştepţi” din energie. Conform unor surse din piaţă, în prezent, Hidroelectrica are în derulare 17 contracte bilaterale, cu Enel Muntenia, Enel Furnizare (Energie), CEZ Vânzare, CEZ Distribuţie, E.ON Furnizare, Luxten Lighting, Euro PEC, Electromagnetica, Alro, Energy Holding, Energy Financing Team, Alpiq Romenergie (EHOL Distribution), Alpiq Romindustries (Buzmann Industries), Elsid, Electrocarbon, Arcelor Mittal Galaţi şi Compania Naţională a Huilei.
