România are deschise procese pe bandă rulantă pentru că nu respectă normele de mediu. Într-o lună şi jumătate, Comisia Europeană a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru trei cauze, toate ţinând de protecţia mediului, pentru ca, la sfârşitul anului trecut, să mai fie pornit încă un proces, tot pentru nerespectarea normelor din acest domeniu. Între timp, autorităţile române responsabile au întreprins activităţi mai mult decât timide pentru eliminarea problemelor care au dus la declanşarea proceselor ce se termină, de regulă, cu plata unor penalităţi.
Ministerul Mediului şi cel de Externe trec sub tăcere avalanşa de procese pe care Comisia Europeană le-a deschis împotriva României la CJUE. În prezent, pe rolul Curţii se află patru cauze, toate cu referire la protecţia mediului. Aceasta este ultima etapă a procedurii de infringement, care se soldează, de regulă, cu plata unor penalităţi din partea statului care nu respectă regulile comunitare.
Noul proces pe rolul CJUE a fost anunţat de WWF-România, care a fost informată printr-o scrisoare oficială din partea Comisiei Europene, din data de 3 iunie, că instituţia demarează procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupşa şi Vistişoara de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei. „Din informaţiile pe care le deţinem, procedura de infringement vizează şi proiectele distructive de pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş – cele de pe râurile Capra şi Buda”, precizează comunicatul. WWF atrage atemţia că decizia Comisiei Europene vine la un an şi jumătate după ce organizaţia a depus două plângeri oficiale la Comisie, semnalând o serie de încălcări sistemice ale legislaţiei europene şi naţionale privind apa şi biodiversitatea, în ce priveşte autorizarea construcţiilor şi amplasarea lor în arii protejate de interes european (Natura 2000).
Din 2011, mai multe organizaţii neguvernamentale şi presa au semnalat nereguli privind construirea de microhidrocentrale în Munţii Făgăraş. Toate autorităţile de mediu, indiferent de culoarea lor politică, s-au agitat puţin, dar nu au luat niciun fel de măsură pentru stoparea dezastrului din zonele protejate, chiar dacă au avut toate dovezile care au arătat încălcarea legilor.
Tot asaltul asupra râurilor de munte s-a produs după apariţia Legii 220/2008 prin care s-a introdus sistemul de sprjin pentru energiile regenerabile extrem de generos cu investiţiile de acest gen, că a trebuit, în cele din urmă, să fie ajustat major.
Istoric scurt şi bogat
Primul proces al CE împotriva României, din noua serie, a fost deschis în octombrie 2014, pentru încălcarea Directivei 2006/21/CE privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive şi de modificare a Directivei 2004/35/CE. Cauza se referă la iazul Boşneag, un iaz de decantare de 102 hectare în care au fost deversate deşeuri generate de exploatarea minelor de cupru şi de zinc din Moldova Nouă, judeţul Caraş Severin. În prezent, iazul este aproape abandonat şi reprezintă o sursă majoră de poluare, răspândind praf toxic care prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Comisia a iniţiat în privinţa acestor aspecte proceduri în constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, în octombrie 2012.
Al doilea proces se referă la neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în dreptul său intern legislaţia revizuită a UE privind deşeurile de ambalaje, termenul limită fiind 30 septembrie 2013.
Cel de-al treilea caz a fost anunţat de Comisia Europeană la sfâritul lunii mai şi se referă tot la neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în dreptul intern actul normativ revizuit al UE privind vehiculele scoase din uz, ce trebuia să se facă până pe 22 august 2013.
Probleme şi pe viitor
Ultimul raport al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), valabil la 30 aprilie 2015, indică 7 cauze aflate în a doua etapă a procedurii de infringement, cea a avizului motivat, premergător fazei contencioase. Dintre acestea, cele mai multe, trei, sunt legate de protecţia mediului, dar două au ajuns deja la CJUE. Este de aşteptat ca în viitorul apropiat să se deschidă proces şi pentru netranspunerea Directivei 2012/19/UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
De remarcat, al doilea proces deschis României, privind deşeurile de ambalaje, anunţat de Comisia Europeană pe 29 aprilie, nu figurează în statisticile MAE.
Între timp, Ministerul Mediului, cel responsabil direct cu rezolvarea a trei procese din patru, a publicat pe site-ul său proiectul de Lege privind deşeurile de ambalaje. Ca să fie aplicabilă, legea trebuie adoptată de Parlament.
În vara anului trecut, Parlamentul a avut o sesiune extraordinară în vacanţă pentru a adopta două legi referitoare la piaţa internă a energiei electrice şi a gazelor naturale. Pentru neadoptarea celor două acte normative, România era în situaţia de a plăti penalităţi de 60.000 de euro pe zi, ca urmare a deciziilor ce trebuiau date în procesele ce se aflau pe rolul CJUE.
