“Ar trebui ca, la nivel mondial, să existe un tratat internaţional privind energia“, a declarat preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, în cadrul conferinţei “Perspective de dezvoltare a companiilor din energie“, organizat de către grupul de presă Mediauno. Iancu a precizat că este necesară o mai mare transparenţă la nivel mondial în privinţa energiei şi resurselor energetice. El a dat ca exemplu Protocolul de la Kyoto şi post – Kyoto, privind schimbările climatice, cauzate, în principal, de poluarea produsă în producţia de energie. În ceea ce priveşte transparenţa, Iulian Iancu a dat ca exemplu preţurile la energie din SUA, de patru ori mai mici decât cele din Uniunea Europeană, precum şi preţurile la exporturile de gaze din Federaţia Rusă, care prezintă mari diferenţe între statele importatoare.
Pe de altă parte, el este de părere că decizia de a investi într-o conductă de gaze care ocoleşte Ucraina anticipează divizarea Siriei. „Decizia de a investi într-o conductă care ocoleşte Ucraina şi se duce direct în Rusia, anulându-se South Stream, este o decizie strategică foarte importantă, care anticipează divizarea Siriei. Divizarea Siriei înseamnă alte coridoare de transport gaze din Iran şi, dintr-odată, Turcia nu mai este singurul coridor de transport. Se pare că o compensare a fost aleasă prin ocolirea Ucrainei. Vedem doar mugurii unor noi coridoare de transport de hidrocarburi şi materii prime energetice”, a spus Iancu.
El a precizat că Uniunea Europeană este prinsă ca într-un cleşte de continua scădere a preţurilor la energie în SUA.
„UE acum se vede prinsă, ca într-un cleşte, de continua scădere a preţurilor la energie în SUA, iar datele statistice ne arată că în zona industrială preţurile sunt de patru ori mai mici în SUA decât în Europa, ceea ce este năucitor, este şocant. În Europa, în ultimii şapte ani, a existat o creştere continuă în zona industrială – practic, preţurile au crescut cu 38%, în SUA au scăzut cu 4%. O lovitură directă în ceea ce înseamnă costuri pe unitatea de produs. A doua lovitură este legată de scăderea salariilor în Europa în comparaţie cu SUA, a treia este creşterea şomajului, a patra – insecuritatea şi loviturile continuă. Parcă suntem într-o mişcare a plăcilor tectonice între zona Orientului Mijlociu, Marea Caspică şi UE”, a mai afirmat preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Cameră.
Potrivit acestuia, revenirea preţului pe barilul de petrol înseamnă o împovărare a costurilor pentru Uniunea Europeană.
De remarcat, în preţul carburanţilor, de exemplu, taxele reprezintă cea mai mare parte. Conform datelor Comisiei Europene publicate în 2 februarie 2015, preţul benzinei în România era de 1,9 lei/lei, iar cu taxe (la pompă) – de 4,9 lei/litru, ceea ce înseamnă că taxele reprezintă 3 lei/litru. La fel, la nivelul UE, media în cele 28 de state indica un preţ de 0,4 euro pe litrul de benzină, la care se adaugă, la pompă, taxe de circa 0,8 euro/litru. Pe de altă parte, în SUA, taxele pe carburanţi reprezintă numai 14% în preţul final.
“Taxele de 50% – 60% – 80% arată o lipsă de coerenţă în politicile energetice şi economice europene, precum şi refuzul ministerelor de Finanţe ale statelor comunitare de a renunţa la această sursă sigură de bani“, a mai spus Iulian Iancu.
În privinţa gazelor naturale, preşedintele Comisiei de Industrii a declarat că un calendar de liberalizare a preţului ar trebui să ţină cont de puterea de cumpărare a românilor, precum şi de faptul că diferenţa este şi de 1 la 12 între salariile românilor şi ale cetăţenilor din marile ţări europene.
Reamintim, FMI ar fi vrut ca, începând cu 1 aprilie, preţul gazelor pentru populaţie să crească de la 53 la 62 lei/MWh, soluţie cu care autorităţile române nu au fost de acord. “Decizia cu FMI este una corectă, după cum corectă a fost şi decizia de la sfârşitul anului trecut de a prelungi calendarul de liberalizare până în anul 2021 şi de a include în acelaşi calendar pentru consumatorii casnici şi gazele utilizate de termocentrale pentru a produce energie termică pentru populaţie. Totuşi, ar trebui realizat un studiu care să arate gradul de suportabilitate al populaţiei române, pentru că, în acest caz, nu cred că reprezentanţii finanţatorilor internaţionali vor fi abuzivi“, a mai spus Iulian Iancu.
România a ajuns campioană la proiecte propuse și codașă la realizări
“Este necesară o viziune a factorilor decidenți asupra sistemului energetic. Să se definească o viziune în cadrul strategiei energetice, iar aceasta să fie una realistă. Ne lipsește capacitatea de a transforma viziunea în realitate. Lipsește stabilitatea, predictibilitatea legislativă. Schimbările în piață atrag după sine modificări legislative, dar, în același timp, trebuie să se creeze o încredere în sistemul legislativ”, a declarat Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), prezent la aceeaşi manifestare.
Acesta a semnalat că, din anul 2000, în toate discuțiile/dezbaterile s-a vorbit despre proiecte majore: Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala de la Tarnița, un grup nou pe cărbune în zona Oltenia, cablul submarin cu Turcia, însă, în practică, nu s-a făcut mai nimic. “Astfel, România a ajuns campioană la proiecte propuse și codașă la realizări“, a subliniat Ion Lungu.
Referindu-se la REMIT, provocarea anului 2015, reprezentantul AFEER a subliniat importanța acestuia pentru creșterea încrederii în piața de energie, subliniind că raportările sunt complexe, necesită bani și timp din partea companiilor. În aceste condiții, AFEER solicită ANRE și OPCOM să definească formate pentru alte raportări specifice, astfel încât raportările să fie aceleași. Totodată, Lungu a insistat asupra colaborării între INS și ANRE în privința corelării datelor privind energia, dând exemplu pe cele referitoare la consum.
Președintele AFEER a mai evidențiat evoluțiile pozitive în piață și creerea de noi platforme de tranzacționare, după ce Legea energiei electrice a eliminat contractele bilaterale negociate direct, dar a venit și cu o critică privind inutilitatea unor platforme dedicate anumitor categorii de participanți pe OPCOM. De exemplu, platforma pentru marii consumatori de energie electrică, inaugurată din 2013, pe care nu s-a realizat nicio tranzacție. “Noua platformă pentru serviciul universal va avea, probabil, aceeași soartă“, a apreciat Ion Lungu.
Referitor la prețul energiei, paradoxul este că, în timp ce acesta a scăzut simțitor pe piața engros, ajungându-se la 35-37 euro/MWh în ultimii 2 ani, de la 55-60 euro/MWh, factura la consumatorii finali, a crescut. Președintele AFEER susține că trebuie să se facă ceva în privința taxelor, care apasă foarte mult – TVA, taxă cogenerare, certificate verzi, taxa pe stâlp – în condițiile în care se obișnuiește să se tot pună taxe acolo unde se plătește.
