Banca Naţională a României (BNR) este preocupată de stabilitatea cursului de schimb, pentru că volatilitatea acestuia se transmite cel mai repede în preţuri, cu particularitatea că se transmite foarte puţin atunci când leul se apreciază şi aproape dublu când moneda naţională se depreciază, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
El a precizat că actuala apreciere a leului faţă de principalele valute este conjuncturală, generată în principal de intrările de capital pe fondul crizei din Ucraina.
”Cursul….se mai poate discuta ce a determinat această apreciere semnificativă de aproape trei procente. Ştim că, în România, impactul cursului asupra preţurilor se transmite foarte repede, mult mai repede decât dobânda sau alt indicator. Mai avem o particularitate: când cursul se apreciază, impactul în sensul scăderii preţurilor este relativ limitat, când se depreciază, calculat pe seama unor serii statistice, impactul este aproape dublu, impactul aprecierii este la jumătate. Aceasta este şi o explicaţie de ce ţinem la o stabilitate a cursului. (…) Mai ales dacă vedem că aprecierea cursului este conjuncturală”, a explicat Isărescu, conform Agerpres.
Guvernatorul BNR a precizat că o flotare liberă a cursului de schimb nu este potrivită pentru o ţară ca România. ”Nu e aşa uşor cu mişcări mari ale cursului. O apreciere foarte mare poate închide o fabrică şi deprecierea ulterioară nu o redeschide imediat”, a mai spus guvernatorul BNR.
Pe de altă parte, el a afirmat că inflaţia scăzută nu reprezintă un factor de îngrijorare pentru creşterea economică, stimularea altor factori fiind necesară pentru o creştere economică mai mare, respectiv munca, productivitatea, inovarea şi managementul performant.
”Inflaţia a scăzut foarte mult. În România, nu este element de îngrijorare. Şi cu această scădere, inflaţia este în continuare cea mai ridicată comparativ cu celelalte ţări post-comuniste, nemembre ale zonei euro, şi nu cred că trebuie să ne îngrijorăm. Pentru că, dacă vrem să avem creştere economică mai mare, avem deja 3%, zic eu o creştere bună la nivel european, dar dacă vrem să avem o creştere economică mai mare, nu inflaţia scăzută ne deranjează. Dacă vrem creştere economică mai mare trebuie să stimulăm munca, productivitatea, inovaţia, managementul performant şi aşa mai departe. Nu văd, în acest moment, nicio legătură între creşterea economică şi nivelul inflaţiei”, a explicat Mugur Isărescu.
Pe de altă parte, el susţine că, datorită reducerii inflaţiei, România a ajuns să îndeplinească şi ultimul din cele cinci criterii de la Maastricht, de convergenţă nominală către zona euro, dar acum trebuie să demonstreze că îndeplinirea criteriilor este sustenabilă.
”Am intrat în clubul european şi suntem în apropiere cu toate ţările post-comuniste care nu sunt încă membre ale zonei euro. România a îndeplinit în aceste luni şi ultimul criteriu, care nu era îndeplinit din criteriile nominale de la Maastricht, şi anume rata inflaţiei. Sperăm să rămânem în această zonă. Oricum, regulile s-au mai schimbat în ceea ce priveşte intrarea în zona euro, este nevoie acum de a arăta că îndeplinirea criteriilor este sustenabilă şi convergenţa în sens larg este îndeplinită”, a subliniat guvernatorul BNR.
Referitor la factorii care au determinat reducerea inflaţiei în trimestrul doi din acest an, şeful BNR a enumerat aprecierea peste aşteptări a leului, scăderea preţurilor administrate (certificate verzi şi tarife de distribuţie a gazelor naturale) şi, surprinzător, scăderea preţurilor la legume.
Mugur Isărescu a amintit şi factorii persistenţi care au ajutat la scăderea inflaţiei, respectiv deficitul de cerere, inflaţia scăzută din zona euro şi anticipaţiile inflaţioniste în scădere.
Factorii care au contribuit la creşterea preţurilor în perioada menţionată au fost, potrivit guvernatorului BNR, majorarea accizei la carburanţi, care, însă, a avut un impact redus, şi creşterea preţurilor la ţiţei pe plan internaţional, care a fost atenuată de aprecierea leului faţă de euro şi dolar.
Cu toate acestea, intervalul de incertitudine pe cele opt trimestre pe care Banca Centrală realizează proiecţii de inflaţie se menţine ridicat, a mai spus guvernatorul BNR, în special din cauza contextului internaţional, dar şi pentru că rezultatele din agricultură sunt greu de estimat. În plus, în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor administrate, prognoza BNR a luat în calcul programul anunţat de agenţiile guvernamentale de specialitate.
Banca Naţională a României a revizuit în scădere, la 2,2%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. De asemenea, Banca Centrală a redus la 3% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2015. Anterior, prognoza anunţată de BNR pentru finalul acestui an şi pentru finalul anului 2015 era de 3,3%.
Credite “cu ochii cât cepele”
Banca Naţională a României menţine calendarul de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la niveluri europene înainte de intrarea în zona euro, dar în funcţie de fluxurile de capital şi de momentul în care băncile vor începe să dea credite, însă cu ”ochii cât cepele”, a mai spus Isărescu.
“În privinţa rezervelor minime obligatorii rămânem pe calendarul de a ne apropia de niveluri europene într-un interval de timp rezonabil, înainte de intrarea în zona euro, dar dozajul măsurilor îl vedem în funcţie de factorii interni şi externi. Intrările de capital pot să întârzie sau să apropie acest calendar. Deocamdată, avem exces de lichiditate. (…) Pe măsură ce acest exces va dispărea, putem reduce rezervele la lei. Acum nu putem. Altă posibilitate ar fi ca băncile să înceapă să dea credite cu «ochii cât cepele», dar să lucreze mai atent cu clienţii, să sporească creditarea în monedă naţională şi să compenseze scăderea de creditare în valută”, a precizat Isărescu.
El a spus că, astfel, s-ar reduce lichiditatea din sistem, care acum este în exces, în special din cauza intrărilor de capital peste aşteptări, pe fondul crizei din Ucraina. Guvernatorul BNR a reamintit faptul că aceste intrări de bani au dus la o apreciere semnificativă a monedei naţionale şi la creşterea rezervei nete a Băncii Centrale cu două miliarde de euro, în condiţiile efectuării unor plăţi în contul datoriei externe a României.
Reamintim, Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în şedinţa de politică monetară din 4 august, menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii atât la pasivele în lei, la 12%, cât şi la valută, la 16% şi scăderea dobânzii cheie la 3,25%, de la 3,5%.
Creştere uşoară la creditele neperformante
Nivelul creditelor neperformante în România mai creşte, însă foarte uşor, în principal din cauza faptului că scade volumul creditelor acordate. Băncile, însă, întârzie să vândă aceste credite din cauza preţurilor scăzute oferite de jucătorii din piaţă, a declarat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cristian Popa.
Acesta a precizat că băncile rămân reticente la vânzarea portofoliilor de credite neperformante şi din cauza neclarităţilor privind tratamentul fiscal şi dreptul asupra debitorului în momentul în care creditul este vândut.
”Există o reticenţă a băncilor în a face write-off-uri (n.r. – scoaterea în afara bilanţului a creditelor neperformante) masive, din două puncte de vedere: cumpărătorii potenţiali care existau pe piaţă, în formule publice, private sau consorţii din amândouă, nu au mai fost la fel de prezenţi pe piaţă sau se aşteaptă la hearcut-uri (n.r. – reducerea valorii creditelor cumpărate) extrem de substanţiale, drept pentru care politica de aşteptare pentru ei este una bună. Asta a fost pe partea cererii. A doua explicaţie: cred că există o oarecare ezitare, pe lângă întrebările pe care le aveau cu privire la tratamentul fiscal şi eventualele renunţări definitive la recursul asupra debitorului odată ce write-off-ul se făcea, ambele fiind clarificate de noi împreună cu auditorii, cu Ministerul Finanţelor, cu Ministerul Justiţiei. Aceasta le-a dat un confort. Mai departe este destul de complicat”, a explicat Cristian Popa, sugerând că acţionarii străini ai unei bănci româneşti acceptă mai greu asumarea unor pierderi.
Oficialul BNR a precizat că Banca Centrală nu a interzis niciodată vânzarea portofoliilor de credite neperformante, dar băncile fac tot posibilul să îşi minimizeze pierderile. ”Noi nu am interzis niciodată băncilor să facă acest lucru, puteau să îl facă oricând doreau, l-au amânat inclusiv poate pentru că nu aveau aceste clarificări pe care noi le-am dat după consultări necesare cu celelalte instituţii implicate”, a mai spus Popa.
Acesta a precizat că, în privinţa dreptului băncii asupra debitorului, s-a stabilit că el se păstrează şi după vânzarea creditului. ”S-a ajuns la discuţii cu autorităţile IFRS şi la consultări cu auditorii care au experienţă între ţări că nu este o chestiune obligatorie (n.r. – ca banca să renunţe la dreptul asupra debitorului). Din contră, ei îşi menţin dreptul de a încasa în continuare ce mai au de încasat de la clienţi, chiar dacă acele credite au fost scoase în afara bilanţului şi executate provizioanele”, a mai spus viceguvernatorul BNR.
În acest context, Cristian Popa susţine că o creştere a creditelor neperformante în România este foarte puţin probabilă, mai ales că în ţara noastră s-a optat pentru o raportare a acestor credite pe criterii foarte dure comparativ cu alte ţări. ”La noi mă aştept să nu mai crească decât marginal creditele neperformante. În principal, ele cresc acum din cauza faptului că numitorul fracţiei, volumul creditelor acordate, s-a diminuat. Dacă luăm creditul total, cum spune EBA (n.r. – Autoritatea Bancară Europeană) că putem face, inclusiv cu creanţele băncilor asupra sectorului public, dintr-o dată cifra de la 22% (n.r. – credite neperformante în total credite) scade la 17%. Dacă luăm definiţia IFRS, prin care tranşa de 100% provizioane se consideră write-off cu executarea provizioanelor, scade la 12%. Deja suntem sub media ţărilor din UE”, a mai spus Cristian Popa.
