O eventuală sistare a furnizării gazelor naturale ruseşti către Europa, ca urmare a escaladării conflictului din Ucraina, va afecta în principal industriile europene mari consumatoare de gaze, precum cea metalurgică şi chimică, va conduce la creşterea preţului petrolului, gazelor livrate din alte surse şi al celorlalte materii prime, efectul global fiind subminarea fragilei reveniri a economiei europene, se arată într-o analiză publicată de agenţia Fitch, transmite Agerpres. Pe de altă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este de părere că riscurile la care este expusă România ”par gestionabile”.
Costurile energetice reprezintă peste jumătate din costurile totale în industria chimică. Astfel, o creştere a preţului energiei va conduce la închiderea sau conservarea unor capacităţi industriale şi, de asemenea, se va reflecta în facturile consumatorilor casnici. În plus, unele companii vor decide să-şi delocalizeze producţia către alte regiuni ale lumii, cum ar fi Statele Unite, unde pot beneficia de pe urma revoluţiei gazelor de şist, sau Orientul Mijlociu.
Este de remarcat faptul că gazele naturale sunt greu de substituit cu alte surse de energie atât în industrie, cât şi în cazul consumului populaţiei. Iar alternativele de aprovizionare cu gaze sunt, de asemenea, limitate, ele neasigurând un volum care să-l poată substitui pe cel furnizat de Rusia.
Producătorii europeni de gaze – Marea Britanie, Norvegia sau Olanda -, şi-ar putea spori producţia cu 10 până la 20 de miliarde de metri cubi pe an, ceea ce reprezintă numai 7-14% din volumul furnizat de Rusia. Există, în plus, şi alte dificultăţi logistice. De exemplu, în cazul importurilor de gaze lichefiate, terminalele de vaporizare a acestora situate cel mai aproape de statele Europei Centrale sunt la Zeebrugge, în Belgia, şi la Rotterdam, în Olanda, capacităţile lor fiind de 9 şi respectiv 12 miliarde metri cubi pe an.
Dar este puţin probabil ca Moscova sau Bruxellesul să facă pasul către o sistare completă a furnizării gazelor ruseşti, având în vedere implicaţiile unei asemenea decizii atât asupra economiei europene, cât şi asupra celei ruse. Mai probabil este scenariul unei diminuări a acestui flux în urma închiderii gazoductelor de pe teritoriul Ucrainei, prin care tranzitează circa 15% din gazele consumate în UE, cum s-a întâmplat în anii 2006 şi 2009 în urma disputelor dintre Moscova şi Kiev.
Deşi Europa este acum mai bine pregătită pentru o astfel de eventualitate, având în vedere rezervele acumulate în depozitele subterane şi noul gazoduct ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică, economia ei va fi, oricum, serios afectată.
Conform asociaţiei Gas Storage Europe, capacităţile europene de stocare a gazelor sunt, în prezent, umplute aproape la jumătate, depozite ce acoperă nevoile pentru cel mult două luni. Dar, în unele ţări, precum Bulgaria, Ungaria, Grecia şi Slovacia, stocurile sunt aproape epuizate, astfel că ele s-ar confrunta în numai câteva zile cu o penurie de gaze, iar celelalte state din UE nu le-ar putea ajuta foarte mult, întrucât capacitatea gazoductelor europene este insuficientă.
Riscurile la care este expusă România ”par gestionabile”
Pe de altă parte, riscurile la care este expusă România în cazul unor eventuale restricţii economice în contextul tensiunilor din Ucraina ”par gestionabile”, având în vedere exporturile limitate către Rusia şi Ucraina, dependenţa redusă de gazele ruseşti şi lipsa legăturilor directe dintre sistemele financiare, reiese din prezentarea susţinută de guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, la întâlnirea grupului Ambasadorilor ţărilor asiatice, postată pe site-ul BNR.
”Eventuale restricţii economice sau perturbarea schimburilor comerciale ar putea afecta exporturile României sau aprovizionarea cu gaze, însă riscurile generate de tensiunile Rusia-Ucraina în ceea ce priveşte România par gestionabile. Exporturile către Rusia şi Ucraina echivalează cu numai 4,7% din totalul exporturilor României, iar o reducere a acestora cu 10% – presupunând că nu sunt compensate de creşteri în alte regiuni – ar tăia 0,16 puncte procentuale din creşterea economică a României”, susţine guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a vorbit despre riscurile economice la adresa României ca urmare a tensiunilor din Ucraina, despre sistemul bancar şi aşteptările pentru 2014.
În privinţa consumului de gaze, România acoperă din producţia internă, în medie, 80% din necesar, în timp ce gazele naturale importate provin exclusiv din Rusia. ”Anul trecut, doar 15% din gazul consumat a fost de import, România ocupând, astfel, locul al treilea în topul ţărilor UE cu cea mai redusă dependenţă de importuri de energie. O sistare completă a importului de gaze nu ar avea efecte tangibile până în perioada noiembrie – decembrie”, susţine şeful Băncii Centrale.
Pe de altă parte, investitorii ruşi au o prezenţă semnificativă în România, fie direct, fie prin holdinguri înregistrate în alte state UE, însă niciuna dintre companiile cu acţionariat rus nu are ”importanţă sistemică”, notează guvernatorul, referindu-se la industria siderurgică (grupul rus TMK), metalurgia (Alro Slatina şi Alor Oradea) sau sectorul rafinării (LukOil).
Sectorul bancar românesc nu are legături directe cu Rusia şi Ucraina. ”Băncile din România nu au acţionari ruşi sau ucraineni, iar expunerile băncilor româneşti pe entităţi din cele două ţări sunt «neglijabile»”, notează şeful BNR. ”Singurele vulnerabilităţi ale sistemului bancar din România la criza din ţara vecină se referă la potenţiale efecte de «revărsare», având în vedere expunerea băncilor din Austria şi Franţa pe Rusia şi Ucraina. Însă solvabilitatea şi lichiditatea confortabilă din sistemul bancar românesc ar trebui să acopere astfel de riscuri, dacă ele se vor materializa”, se arată în prezentarea guvernatorului.
În plus, până în prezent, impactul tensiunilor din regiune asupra pieţei de capital şi pieţei valutare a fost moderat şi nu a avut efecte de durată, subliniază Mugur Isărescu.
