Modelul de descentralizare propus de Guvern a început să producă proteste din partea societăţii civile, care atrage atenţia asupra abuzurilor ce se pot produce prin aplicarea măsurilor preconizate. Mai mult, proiectul de lege privind descentralizarea are prevederi care nu au legătură cu realitatea, iar altele vin să servească interesele politicile locale.
Cea mai gravă greşeală din proiectul legii de descentralizare apare la reorganizarea direcţiilor agricole. Potrivit actului normativ, aceste structuri vor cuprinde „direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu excepţia unităţilor fitosanitare; oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene; casele agronomului şi camerele agricole judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti aflate în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti”.
Numai că, potrivit legislaţiei actuale, camerele agricole nu sunt structuri de stat. Ultima modificare în domeniu, operată în vara 2013 (OUG 58/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală) precizează clar că aceste camere agricole „sunt organizaţii neguvernamentale deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, cu statut de utilitate publică”.
Astfel, chiar dacă aceste strucuturi sunt total private, legea descentralizării le bagă la grămadă cu alte instituţii de stat, desfiinţându-le efectiv.
Lupte pentru supremaţie
Cel mai probabil, este o greşeală din partea celor care au elaborat proiectul de lege de descentralizare, dar ea arată părerea pe care autorităţile o au faţă de organizarea şi funcţionarea camerelor agricole. Acestea au apărut ca structuri private profesionale care să devină un partener în relaţia cu instituţiile statului, în promovarea intereselor fermierilor. La ora actuală este o luptă aproape pe faţă pentru acapararea conducerii camerelor agricole, având în vedere că aceste structuri vor fi „cureaua de transmisie” pentru fonduri europene extrem de importante. Forma iniţială a legii de înfiinţare a camerelor a suferit modificări, astfel încât autorităţile să poată avea un cuvânt cât mai puternic în deciziile agricultorilor.
Poate acesta este şi motivul pentru care camerele agricole au fost considerate instituţii de stat care trebuie să răspundă criteriilor de descentralizare.
Metodă simplificată de desemnare a şefilor
Proiectul legii de descentralizare vine să rezolve şi problema şefilor acestor instituţii nou create. Ei nu vor mai trebui să ocupe posturile în urma unor concursuri şi vor fi pur şi simplu numiţi, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean sau a primarului Capitalei, după caz. Şi acum posturile de conducători ai structurilor teritoriale ale instituţiilor de stat sunt ocupate după algoritm politic, dar se păstra o aparenţă de legalitate, care impune organizarea concursurilor pentru desemnarea şefilor. Cu noua lege, lucrurile se simplifică, trecându-se la numirea directorilor „ în urma evaluării cunoştinţelor şi abilităţilor manageriale”.
