Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor a organizat o dezbatere cu tema “Eficienţa energetică. Plan de acţiune, cerinţe şi obligaţii instituite de directivele europene, măsuri de transpunere în legislaţia naţională”, menită să transpună în legislaţia naţională directivele europene în domeniu.
“În data de 23 septembrie, Guvernul a updatat Strategia privind domeniul energetic şi a trecut eficienţa printer cele mai importante priorităţi. Guvernul a început să-şi asume directiva, însă acest tip de enunţare trebuie să se regăsească şi în legislaţia primară şi, ca o consecinţă, crearea legislaţiei secundare. Avem o prioritate de grad zero asumată de către Legislativ. În paralel cu redactarea textului, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) are în finalizare un studiu legat de aceste implicaţii cu referire strictă la sistemul energetic în România, în colaborare cu BERD. Cred că, în cursul acestei luni, vom avea şi rezultatele acestui studio”, a afirmat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii.
La finele lunii septembrie 2013, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, declara că licitaţia pentru realizarea proiectului de strategie energetică naţională va fi, probabil, amânată pentru 2014, deoarece finanţarea Departamentului de Energie nu a fost pusă la punct. Şeful de la Energie afirma, de asemenea, pe 23 mai, că Strategia Energetică a României ar putea să fie finalizată până la sfârşitul acestui an, prima întâlnire de lucru pe acest subiect urmând să aibă loc în data de 10 iunie.
Aproape jumătate din enegie se pierde
Pierderile din sistemul energetic naţional au ajuns la 40% şi sunt pe consumatorul final, în timp ce Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET) are nevoie de investiţii foarte mari pentru a fi competitiv.
“Potrivit ultimei evaluări naţionale făcută pe eficienţă energetică, 40% din consumul final de energie din România aparţine consumului rezidenţial. Pierderile sunt în aceeaşi proporţie, de 40%, şi sunt pe consumatorul final. Pe zona de SACET-uri, pierderile înseamnă 70% din acest 40%, iar evaluarea care a fost făcută la acel moment arată că necesitatea de investiţii în SACET-urile din România, pentru cele 33 de oraşe aflate încă în sistemul centralizat, însemnau 4,25 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ un miliard de euro”, a afirmat vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă.
Acesta a adăugat că, în exerciţiul financiar 2014-2020, fondul alocat pentru domeniul eficienţei energetice se ridică la 238 milioane de euro.
Cele mai noi date ale Institutului Naţional de Statistică, publicate în 23 septembrie 2013, arătau că producţia de energie electrică s-a diminuat cu 6% (2,116 miliarde kWh), în primele şapte luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2012, iar consumul de energie electrică a fost cu 7,5% mai mic şi s-a cifrat la 28,971 miliarde kWh. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 9,5%, în timp ce consumul populaţiei a scăzut cu 1,3%.
Pe de altă parte, Emil Calotă a declarat că autorităţile române trebuie să transmită, în 2014, portofoliul de clădiri publice existente la nivel naţional, în condiţiile în care 3% din acest portofoliu trebuie să beneficieze de investiţii în eficienţa energetică.
“Ştiu să acest portofoliu nu este într-o fază avansată de finalizare. Subiectul privind eficienţa energetică are încă un instrument de ajutor, respectiv studiul pe care Banca Mondială îl realizează şi care va fi dat publicităţii în data de 15 noiembrie, după redactarea iniţială a draftului”, a menţionat Calotă.
Potrivit oficialului ANRE, un alt studiu de specialitate privind piaţa energiei din România este realizat, la acest moment, de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi autoritatea de reglementare în energie.
“Studiul pe care îl realizăm cu BERD va fi încheiat în jurul datei de 1 decembrie. Consultanţii BERD şi ANRE doresc să stabilească câteva din priorităţile pe care viitoarea lege naţională privind eficienţa energetică trebuie să le conţină. Autoritatea pe care o reprezint va încerca, cu toate mijloacele, să susţină demersul de respectare a termenelor privind adoptarea legilor naţionale. Legea naţională trebuie să fie emisă până în iunie 2014. Legea eficienţei energetice este pe poziţia a doua pe agenda comisiilor de specialitate. Există alte obligaţii depăşite ca termen sau care nu îndeplinesc toate condiţiile de îndeplinire a termenelor”, a precizat Calotă.
Agenţie pentru eficienţă energetică
Constituirea unei Autorităţi Naţionale privind Eficienţa Energetică va corecta multe aspecte în domeniu şi este extrem de potrivită, a mai spus Emil Calotă.
“Este extrem de potrivită ideea constituirii unei Autorităţi Naţionale privind Eficienţa Energetică, pentru că planurile naţionale de acţiune au suferit şi de absenţa unei capacităţi instituţionale. Înfiinţarea unei astfel de autorităţi poate corecta anumite aspecte. Din punctul nostru de vedere, faptul că, în acest moment, la nivelul deciziei politice eficienţa energetică şi crearea cadrului legal şi instituţional au devenit prioritate zero este extrem de importantă”, a afirmat Calotă.
La rândul său, Iulian Iancu a susţinut ideea unei instituţii unice în domeniul eficienţei energetice, dar a menţionat şi faptul că, dacă iniţiativa nu se va concretiza, atunci acest sector va rămâne un departament în cadrul ANRE.
“În România, avem responsabilitatea răspândită pe mai mulţi actori, de aici şi confuzia existentă. Să avem instituţia unică la nivel naţional privind eficienţa energetică, cred că este o necesitate în domeniu. Nu poate rămâne în subordinea ANRE, pentru că aceasta nu se ocupă decât de un anumit segment. Dacă nu vom putea avea garanţia că va fi înfiinţată, că va avea acelaşi statut, independenţă şi salarizare ca ANRE, atunci mai bine rămâne departament distinct în cadrul autorităţii de reglementare”, a arătat Iancu.
