Secretarul de stat în Departamentul pentru energie din Ministerul Economiei, Maricel Popa, spune că sunt şanse foarte mari ca Guvernul să găsească bani pentru exploatarea unui zăcământ de uraniu între judeţele Neamţ şi Harghita.
Maricel Popa a apreciat că în contextul actual internațional, trebuie să punem baza dezvoltării sectorului mineritului în uraniu. „Astfel, vă pot spune că sunt şanse foarte mari de a găsi finanţare pentru deschiderea zăcământului de la Tulgheş-Grinţieş. Nu se va închide mina de la Crucea (din judeţul Suceava, n.r.), ci se va dezvolta un alt perimetru care va îngloba resursa umană şi profesionalismul angajaţilor de la sucursala Suceava”, a declarat Popa, într-un comunicat al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU).
Sucursala de la Suceava a Companiei Naționale a Uraniului a aniversat vineri, 23 august, 30 de ani de la punerea în exploatare a zăcământului de uraniu Crucea-Botușana.
Zăcământul de la Tulgheş (Harghita) – Grinţieş (Neamţ) este considerat cel mai bogat din ţară, iar intenţia deschiderii exploatării miniere de la Grinţieş datează încă din 1998. De asemenea, zăcământul de Crucea-Botuşana a fost deschis în urmă cu 30 de ani şi este singurul aflat în exploatare în România. La mina Crucea lucrează aproximativ 700 de angajaţi.
De altfel, directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), Ioan Moraru, a declarat în luna iulie, într-un interviu pentru Focus-energetic.ro, că proiectul de Hotărâre privind exploatarea zăcământului de uraniu de la Tulgheş, în Carpaţii Orientali, este elaborat de Ministerul Economiei, urmând a fi supus spre aprobare în Guvern chiar în acest an.
Sucursala Suceava este în prezent singura exploatare de uraniu activă din România, prin exploatarea și valorificarea minereului din cele două structuri mineralizate Crucea și Botușana. Aici se desfășoară lucrări de explorare de detaliu prin lucrări miniere şi foraje subterane, exploatare prin puţuri şi galerii de coastă, lucrări de conservare în vederea închiderii şi ecologizării perimetrelor, tratarea apelor de mină în stații de depoluare, amenajări de halde, regularizări ale cursurilor de ape, precum și drumuri de acces şi de exploatare.
Minereul de uraniu este transportat la Sucursala Feldioara, unde se obține pulberea sinterizabilă de oxid de uraniu (UO2) necesară fabricării combustibilului nuclear utilizat la centrala nuclearo-electrică Cernavodă.
În fiecare an, cele două reactoare de la Cernavodă consumă 4.800 fascicule de uraniu. Un reactor are 380 de canale cu câte 12 fascicule pe fiecare canal.
România este printre puţinele ţări din Europa în care se exploatează resurse/rezerve de uraniu, alături de Cehia, Franţa, Germania, Ucraina. Zăcământul de la Suceava este, însă, pe sfârşite, în epuizare, după cum se arată în strategia energetică a ţării. Problema este cu atât mai importantă cu cât cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt printre cei mai mari producători de energie din ţară. Statul intenţionează să construiască alte două reactoare, de aceeaşi capacitate, aşa că necesarul de uraniu se va dubla, odată cu punerea în funcţiune a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.
CNU se află în portofoliul Ministerului Economiei, prin Departamentul pentru Energie, şi a fost înfiinţată în 1997. Compania are în administrare resursele minerale de uraniu din România și numără aproape 1.700 de angajaţi. CNU în teritoriu patru unităţi direct subordonate: Sucursala Feldioara, Sucursala Suceava, punctul de lucru sector Oravița și punctul de lucru sector Ștei.
