“În primele două luni ale anului 2016, sumele scadente aferente emisiunilor de titluri de stat emise pe piaţa internă cumulează aproximativ 15 miliarde de lei (n.r. – circa 3,3 miliarde euro), din care 1,6 miliarde de euro reprezintă suma aferentă unei emisiuni de obligaţiuni în euro emise pe piaţa internă, scadente la sfârşitul lunii februarie”, se arată, în răspunsul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) la solicitarea Focus-Energetic.ro. Conform Băncii Naţionale a României (BNR), plăţile scadente în luna februarie 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de MFP, însumează circa 1,8 miliarde euro. În luna februarie, Finanţele vor lansa o emisiune de obligaţiuni în moneda unică europeană, pe piaţa locală, în valoare de 500 milioane euro, cu scadenţa la 5 ani.
Conform calendarului anual de emisiuni de titluri de stat, MFP a anunţat că va contracta împrumuturi în valoare de aproximativ 70 miliarde de lei pentru 2016, pentru acoperirea necesităţilor de finanţare la nivel guvernamental. Acestea provin din refinanţarea datoriei guvernamentale scadente în cursul anului (aproximativ 49 miliarde de lei) şi din deficitul bugetar stabilit pentru anul 2016 (21 miliarde de lei).
“Politica de finanţare a MFP are în vedere emiterea de titluri de stat pe pieţe interne într-un volum de aproximativ 48-50 miliarde de lei şi o finanţare externă de aproximativ 4,5 miliarde de euro prin emiterea de euroobligaţiuni (aproximativ 3 miliarde de euro) şi contractarea de împrumuturi de la instituţiile finaciare internaţionale (aproximativ 1,5 miliarde de euro)”, se arată în răspunsul Finanţelor.
Modalitatea în care MFP îşi distribuie acest volum de-a lungul anului are în vedere atât condiţiile din pieţele financiare, distribuirea serviciului datoriei (respectiv vârfurile de plată a serviciului), cât şi modul de execuţie a bugetului general consolidat.
Pentru că în ianuarie şi februarie 2016 sunt scadente împrumuturi mai mari, de 15 miliarde de lei, planul de finanţare al MFP la începutul anului are în vedere volumul mai ridicat de refinanţări aferente primelor luni ale anului.
Sumele şi maturităţile anunţate de către MFP pentru primele două luni ale anului au în vedere, însă, şi condiţiile de piaţă şi apetitul (cererea) mediilor investiţionale pentru titlurile de stat româneşti. În perioada scursă de la începutul anului, interesul investitorilor, atât locali, cât şi nerezidenţi, este în creştere şi se manifestă constant, în toate licitaţiile organizate de către MFP. Astfel, suprasubscrierea în cadrul licitaţiilor a fost una foarte bună, oscilând între 2-5 ori suma anunţată atât pentru emisiunile de certificate de trezorerie pe termen scurt, cât şi pentru cele aferente obligaţiunilor guvernamentale pe termen mediu şi lung. Mai mult, în cadrul întâlnirilor organizate cu mediile investiţionale, atât pe plan local, cât şi internaţional, reacţia este una foarte pozitivă, existând o cerere puternică pe întreaga paletă de maturităţi. Această cerere provine, pe de o parte, din surplusul de lichiditate existent pe plan local şi internaţional, dar şi percepţiei pozitive a mediilor investiţionale asupra fundamentelor şi perspectivelor economiei romaneşti. De altfel, agenţia de rating Moody’s a îmbunătăţit recent perspectiva de rating, de la una stabilă, la una pozitivă.
Interes pentru România
Mai mult, pe plan local, scadenţele emisiunilor de titluri de stat în lei şi în euro creează o cerere naturală pentru noile emisiuni, cerere care este luată în considerare de către Ministerul Finanţelor Publice în stabilirea planurilor de finanţare, respectiv a sumelor şi maturităţilor anunţate. Astfel, chiar şi în condiţiile unei creşteri a sumelor lunare emise (în luna ianuarie a fost emisă o suma de aproximativ 4,7 miliarde lei), condiţiile de lichiditate şi cererea semnificativă înregistrate s-au materializat în reducerea costurilor de finanţare ale statului, randamentele medii reducându-se pe întreaga paletă de maturităţi cu aproximativ 20-30 puncte de bază (n.r. – 0,20 – 0,30%) pe maturităţile medii şi lungi faţă de nivelurile înregistrate în lunile noiembrie-decembrie ale anului trecut. Pe termen scurt, s-au înregistrat randamente minime istoric, randamentele medii aferente licitaţiilor de certificate de trezorerie pe 6 luni şi 12 luni situându-se la 0,48% şi, respectiv, 0,82%.
Tot cererea pieţei a stat şi la baza anunţului unei noi emisiuni de obligaţiuni cu scadenţa de 5 ani denominată în euro pe piaţa internă, pentru luna februarie, în sumă de 500 milioane de euro. Astfel, la sfârşitul lunii februarie, pe lângă scadenţa emisiunii de obligaţiuni în euro de aproximativ 1,6 miliarde de euro, vor mai intra în piaţă şi sumele provenite din reducerea rezervelor minime obligatorii aferente depozitelor în valuta ale băncilor comerciale, urmare deciziei BNR (n.r. – Banca Centrală a decis diminuarea rezervelor minime obligatorii de la 14% la 12%), lichiditatea în euro şi necesităţile de reinvestire fiind foarte mari.
“Condiţiile actuale de piaţă, în special cele de lichiditate, coroborate cu un apetit crescut al mediilor investiţionale pentru titluri de stat româneşti creează oportunităţi în asigurarea necesităţilor de finanţare, în condiţiile atingerii obiectivelor de administrare a datoriei guvernamentale şi al menţinerii unui nivel prudent al rezervei în valută la dispoziţia trezoreriei statului”, se mai arată în răspunsul MFP.
Conform BNR, la 31 ianuarie 2016, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 31,68 miliarde euro, faţă de 32,29 miliarde euro la 31 decembrie 2015. Scăderea rezervelor valutare a fost determinată de ieşiri în valoare de 1,6 miliarde euro (reprezentând impactul intrării în vigoare a deciziei de reducere a ratei rezervei minime obligatorii la valută, de la 14% la 12%, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele). La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăseşte ultima rambursare de capital din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional, pentru care BNR a plătit circa 122 milioane echivalent euro.
Intrările în cursul lunii ianuarie au fost în sumă de 1,05 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele.
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,4 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 ianuarie 2016 au fost de 35,08 milioane euro, faţă de 35,48 miliarde euro la 31 decembrie 2015.
