Mai multe sute de organizații neguvernamentale din Europa cer Comisiei Europene și Statelor Unite să elimine din negocierile pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) mecanismul de soluționare a litigiilor dintre investitori și state. Este vorba de tratatele de protejare a investițiilor străine care ar crea un avantaj americanilor în raport cu mediul de afaceri autohton. România a trecut printr-un astfel de proces, pierdut în fața fraților Micula, astfel că trebuie să plătească mai multe sute de milioane de lei penalități.
La începutul rundei a 12-a a negocierilor prinvind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), 280 de organizații ale societății civile din toată Europa, cu sprijinul unor grupuri reprezentative din SUA și Canada, au cerut Comisiei Europene și reprezentantului pentru Comerț al Statelor Unite ale Americii eliminarea mecanismului de soluționare a litigiilor dintre investitor și stat (Investor State Dispute Settlement – ISDS) și a așa-numitului înlocuitor – Sistem de Tribunale pentru Investiții (Investor Court System – ICS), din TTIP, CETA și toate celelalte acorduri comerciale. Această clauză se întoarce la masa negocierilor, după un blocaj de aproximativ doi ani, se arată într-un comunicat de presă al Fundației Terra Mileniul III
„Semnatarii acestei solicitări condamnă <rebranding-ul> Comisiei Europene pentru vechiul sistem ISDS. De exemplu, noua formă a „dreptului de a reglementa”, conține un potențial masiv de penalizare a guvernelor naționale pentru legislația menită să protejeze sănătatea publică, mediul și societatea”, precizează comunicatul.
Potrivit documentului, noul mecanism ICS are aceleași valențe ca și ISDS. Astfel, atât ISDS cât și ICS dau drepturi exclusive investitorilor străini, prin urmare sunt discriminatoare față de investitorii și comunitățile autohtone, fără nici o dovadă a beneficiilor la adresa societății extinse. Cele două mecanisme „pot forța guvernele să folosească miliarde din fonduri publice pentru a compensa corporații pentru politici de interes public (sănătatea publică, mediu, de muncă și alte), acțiuni guvernamentale și chiar hotărâri judecătorești. Nu avem nicio garanție că interesele private nu pot submina politici de interes public”, se arată în comunicatul fundației, care precizează că cele două mecanisme „nu fac obiectul unor principii democratice transparente. Parlamentele nu vor fi în măsură să schimbe regulile ulterior”. ”Atât ISDS cât și ICS subminează competența instanțelor europene și a instanțelor naționale atâta vreme cât investitori străini pot alege să le evite; ele ignoră faptul că sistemele juridice din UE, SUA și Canada sunt perfect capabile să soluționeze disputele cu investitori străini, în baza legii care se aplică tuturor celorlalți membri ai societății”, se mai arată în comunicat.
Din punctul de vedere al organizației neguvernamentale, cel mai important aspect este că aceste tratate de protecție a investițiilor nu vor putea fi denunțate, cum se poate în prezent. Ar exista o excepție, cazul în care statele membre ar decide să părăsească Uniunea Europeană.
„Dacă ISDS este inclus în TTIP, acesta ar permite unui număr de peste 47.000 de filiale deținute de companii americane din cele 51.495 care funcționează în prezent în UE să lanseze „atacuri” ISDS împotriva politicilor și acțiunilor guvernamentale europene”, precizează comunicatul.
România, atenție!
Fundația Terra Mileniul III atrage atenția că „o dezbatere națională pe această temă este necesară și în România. Așteptăm o opinie avizată a mediul juridic din România în ceea ce privește mecanismul ISDS așa cum au făcut-o deja instituții și organizații din interiorul unor țări membre UE, de exemplu Asociația Magistraților din Germania”.
România este în situația de a plăti 376 milioane de lei, plus penalități, pentru că a pierdut un proces de arbitraj deschis de frații Micula în baza unui tratat de protejare a investițiilor străine. Procesul a pornit în urma anulării facilităților fiscale acordate de România investițiilor din zone defavorizate, ca urmare a aderării la UE. Aceste facilități au fost cotate ajutor de stat, dar frații Micula, ca cetățeni suedezi, și-au apărat profiturile în baza tratatului de protecție a investițiilor. În prezent, România este prinsă între decizia Curții de arbitraj de la Washington și Comisia Europeană, care a amenințat cu infringement-ul dacă plătește banii.
