După ce Enel a anunţat că vrea să-şi vândă, măcar o parte, dintre activităţile din România, au apărut informaţii privind preluarea unor acţiuni ale italienilor de către statul român. Sau de către o companie controlată de statul român.Ceea ce e o imposibilitate absolută, cel puţin în momentul de faţă!
Reamintim, conducerea grupului italian Enel a decis, la finele săptămânii trecute, să înceapă vânzarea activelor sale din Slovacia şi România. Potrivit unui comunicat al grupului, vânzările vor implica o participaţie de 66% în Slovenske Elektrarne din Slovacia; 64,4% în Enel Distribuţie Muntenia SA şi Enel Energie Muntenia SA; 51% în Enel Distribuţie Banat SA, Enel Distribuţie Dobrogea SA şi Enel Energie SA; şi totul din Enel România SRL. Vânzarea activelor din Slovacia şi România face parte dintr-un program mai larg, de 6 miliarde de euro de vânzări de active, început în 2013, şi care vizează reducerea datoriei Enel. Activele din Slovacia şi România, împreună cu alte active non-strategice, vor contribui cu peste 4,4 miliarde de euro, circa 6 miliarde dolari, a mai anunţat compania în comunicat.
Începând cu anul 2005, Enel a preluat, în cadrul proceselor de privatizare, filialele Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud ale Electrica. La Dobrogea, Enel a cumpărat de la statul român 24,62% din acţiuni, cu preţul total de subscriere de 13.612.390 de euro. Ulterior, a avut loc o majorare de capital, cu un preţ total de subscriere de 29.771.520 de euro. Astfel, a rezultat o participaţie de 59,62% a Enel. Similar a avut loc şi privatizarea Electrica Banat, unde Enel a plătit 21.660.314 de euro pentru un pachet de 24,62% din acţiuni, după care a urmat majorarea de capital cu preţul total de subscriere de 47.373.054 de euro. A rezultat o participaţie de 59,62% a grupului italian în această filială. La Electrica Muntenia Sud, Enel a achiziţionat 50% din acţiuni pentru 394.862.725,44 de euro, după care a urmat o majorare de capital de 425.236.755,84 de euro, participaţia Enel urcând, astfel, la 67,5%. În total, Enel a preluat cele trei filiale Electrica pentru aproape un miliard de euro (932.516.759 euro). Conform unui comunicat de presă al italienilor, «din 2005, când a intrat pe piaţa din România, Enel a investit aproximativ 1,9 miliarde de euro, fără taxele de conectare». Adică, în total, Enel a cheltuit, în România, aproape 3 miliarde de euro, din anul 2005 până în prezent.
Se pare că producţia de energie din surse regenerabile (aproximativ 530 MW instalaţi în centrale eoliene şi fotovoltaice) nu vor fi vândute de către Enel.
O dată cu obligaţia de a separa activităţile de furnizare şi de distribuţie, au apărut mai multe companii decât au fost vândute.
Când statul semnează «aiurea-n tramvai»
În piaţă se zvoneşte că italienii discută cu chinezii preluarea activităţilor din Banat şi Dobrogea, în timp ce Muntenia Sud (care deserveşte Bucureştiul, precum şi judeţele Ilfov şi Giurgiu) ar vrea să o vândă nemţilor de la RWE sau statului român.
Conform Anexei 10 a contractului de privatizare a filialei Electrica Muntenia Sud (EMS), statul român are drept de preemţiune la vânzarea acţiunilor (vezi document – Anexa 10-Contract privatizare EMS). Conform art. 4 al Anexei 10, «nicio parte şi niciun acţionar semnificativ (o Entitate Cedenta) nu va avea dreptul sa-şi transfere acţiunile deţinute în societate fără a le oferi mai întâi în conformitate cu prevederile acestui paragraf 4. Oferta va fi făcută de către Entitatea Cedentă prin intermediul unei notificări scrise către cealaltă Parte şi ceilalţi Acţionari Semnificativi ai Societăţii».
Contractul pentru privatizarea EMS a fost semnat în iunie 2011. Electrica Banat a fost vândută la mijlocul anului 2004, la fel ca şi Electrica Dobrogea. Cert este că toate aceste contracte au prevederi privind dreptul de preemţiune al statului român de a răscumpăra acţiunile, în cazul în care investitorul ar dori să vândă acţiunile achiziţionate.
Ceea ce înseamnă că reprezentanţii statului «semnează aiurea-n tramvai»! După cu Focus-Energetic.ro a semnalat în numeroase rânduri, statul român nu are dreptul, prin lege, să cumpere acţiuni! Încă din anul 1997, pe vremea când se încerca privatizarea Romtelecom, Guvernul a aprobat OUG 88/97 privind privatizarea societăţilor comerciale. Ei bine, conform art. 42 din OUG 88/97, „instituţiile publice, regiile autonome şi societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar (n.r. – cu mai mult de 33%) nu au dreptul să participe la cumpărări de acţiuni sau active, sub sancţiunea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare”!
Aşa că, şi să vrea, nu vor putea cumpăra acţiunile Enel nici statul român, nici SAPE (Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie, desprinsă din Electrica înainte de recenta listare a grupului, care este deţinută în totalitate de stat şi care a fost înfiinţată în scopul administrării participaţiilor minoritare ale statului în filialialele privatizate ale Electrica)!
Sigur, dacă guvernanţii se hotărăsc să modifice legislaţia în vigoare, se vor putea răscumpăra acţiunile Enel din România!
Obţiune de vânzare a acţiunilor minoritare
O altă clauză a contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud se referă la posibilitatea vânzării acţiunilor pe care statul le mai deţine în companiile Enel din România (vezi document – Drepturi tag along). Conform art. 17.3.1., «dacă în orice moment Cumpărătorul (n.r. – Enel) intenţionează să vândă o participaţie ce conferă drept de Control cu privire la oricare dintre acţiunile sale deţinute în Societate (”Acţiuni Tag Along”), către altcineva decât către un Afiliat sau BERD/IFC, atunci fiecare dintre Vânzător (n.r. – Electrica sau SAPE), Angajaţi sau Fondul Proprietatea va avea dreptul ca individual (şi nu obligaţia) de a participa la această vânzare (”Dreptul Tag Along”) prin vânzarea tuturor acţiunilor lor deţinute în Societate (n.r. – EMS) în aceleaşi condiţii ca şi Cumpărătorul către terţii de bună-credinţă cărora Cumpărătorul le vinde acţiunile sale”.
În România, Enel deţine companii care gestionează o reţea de 91.000 de kilometri, ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piaţă de 34%) şi care vând aproximativ 9 TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienţi, dintre care 2,4 milioane sunt clienţi rezidenţiali (aproximativ 20% din piaţa de retail) şi 200.000 sunt companii. În anul 2013, aceste companii au avut venituri de 1,118 miliarde euro şi au generat un profit operaţional de 289 milioane de euro.
În Slovacia, profitul net al Enel, anul trecut, a fost de 356 milioane euro. Slovenske Elektrarne, în care Enel controlează 66% din titluri, deţine şi operează 35 de hidrocentrale, 2 centrale nucleare, 2 termocentrale şi 2 centrale fotovoltaice, capacitatea instalată fiind de 5.739 MW, care acoperă 82% din producţia slovacă de energie electrică.
CEZ ar putea cumpăra în Slovacia
Grupul ceh de utilităţi CEZ are datoria să analizeze posibilitatea unei oferte pentru divizia din Slovacia a grupului Enel, care a fost scoasă la vânzare de grupul italian, a declarat ministrul ceh al Industriei şi Comerţului, Jan Mladek, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.
Combinarea celor două companii de utilităţi din Cehia şi Slovacia ”ar fi o mutare logică”, deoarece ar reface o companie care exista înainte de divizarea Cehoslovaciei în 1993, a apreciat Jan Mladek. ”După ce echipa managerială de la CEZ va analiza oferta, statul, în calitate de principal acţionar la CEZ, va decide dacă va merge mai departe sau nu”, a adăugat Mladek. Guvernul de la Praga controlează aproape 70% din acţiunile CEZ, dar nu este împiedicat de nicio lege să facă achiziţii!
În luna aprilie a acestui an, CEZ a anulat o licitaţie pentru construirea a două noi reactoare la centrala de la Temelin, iar directorul general de la CEZ, Daniel Benes, a apreciat că decizia deschide posibilitatea unor achiziţii în Germania, Polonia şi Slovacia. Tot atunci, Daniel Benes a declarat că cea mai mare greşeală din istoria CEZ a fost că nu a cumpărat Slovenske Elektrarne, în 2006, când a fost scoasă la vânzare.
Enel a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni la Slovenske Elektrarne pentru 839 milioane de euro şi a promis că va investi alte 1,9 miliarde de euro în companie timp de 10 ani. În cadrul acordului de privatizare, Enel a promis că va finaliza construcţia a două noi reactoare la centrala nucleară de la Mochovce, un proiect de 3,9 miliarde de euro, afectat de numeroase întârzieri şi depăşiri de buget.
