“OMV Petrom va majora capitalul social, indiferent dacă statul român participă sau nu la această operaţiune”, a declarat Mariana Gheorghe, directorul general executiv al OMV Petrom.
Reamintim, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) a aprobat delegarea, pentru o perioadă de un an, către Directorat, a competenţelor privind majorarea capitalului social al OMV Petrom. “Directoratul este autorizat să realizeze o majorare de capital social cu până la maxim 50% din capitalul subscris la data hotărârii AGEA din 29 aprilie 2010, respectiv cu maxim 2,832 miliarde lei”, se arată într-un comunicat al companiei. Autorizarea Directoratului expiră în momentul în care sumele încasate în urma emisiunii noilor acţiuni ating pragul de 600 milioane euro (calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României aplicabil la data respectivei decizii a Directoratului).
Majorarea capitalului societăţii vizează asigurarea de fonduri pentru susţinerea programului investiţional, estimat la peste un miliard de euro anual. Conform conducerii companiei, sursele de finanţare nu pot fi decât împrumuturile bancare, majorarea de capital şi convergenţa preţului gazelor (practic, creşterea preţului gazelor din producţia internă la cele din import).
În ceea ce priveşte împrumuturile, acestea nu prea mai pot să aibă loc, pentru că Petrom aproape şi-a atins pragul de îndatorare. Altfel spus, chiar dacă ar vrea, nu-l mai împrumută nimeni.
În privinţa majorării de capital, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) şi dacă ar avea bani, nu poate participa la astfel de acţiuni, pentru că îi interzice legea. OUG 88/97 prevede, la art. 42, că “instituţiile publice, regiile autonome şi societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar nu au dreptul să participe la cumpărări de acţiuni sau active, sub sancţiunea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare”. iar majorarea de capital presupune cumpărarea de acţiuni nou emise.
În prezent, acţionarii Petrom sunt OMV AG, cu 28.894.467.414 acţiuni (reprezentând 51,011%), MECMA – 11.690.694.418 acţiuni (20,639%), Fondul Proprietatea – 11.391.130.186 acţiuni (20,110%), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) – 1.147.770.061 (2,026%) şi aproximativ 500.000 de persoane fizice şi juridice din România şi din străinătate – 3.520.046.256 (6,214%).
Pe bursă, titlurile Petrom se tranzacţionează cu aproximativ 0,07 euro/acţiune. Astfel, la o majorare de capital de 600 milioane de euro, OMV ar trebui să aibă un aport de circa 306 milioane de euro, iar MECMA – de 123,6 milioane de euro, ca să-şi păstreze pachetele de acţiuni din prezent. Totuşi, chiar dacă statul nu poate participa la majorări de capital, îşi poate vinde dreptul de preferinţă (adică acţiunile pe care ar urma să le primească la majorarea de capital). Reamintim, Guvernul a aprobat, recent, un act normativ privind vânzarea unor participaţii la unele companii, precum Transgaz, Romgaz, Transelectrica, Petrom. În plus, Wolfgang Ruttenstorfer, preşedintele OMV, a admis, recent, că grupul austriac ia în calcul o majorare a participaţiei deţinută în prezent la compania românească. Ceea ce presupune că dreptul de preferinţă al statului român ar putea fi vândut către OMV. La un calcul aproximativ, cota MECMA s-ar reduce, în urma acestei operaţiuni, la 17%, în timp ce cota austriecilor ar urma să crească la 54%. De remarcat, dacă ceilalţi acţionari (Fondul Proprietatea, BERD, micii acţionari) nu vor participa la majorarea de capital, aportul de 300 milioane de euro le-ar putea aduce austriecilor o cotă de aproximativ 60% din acţiunile Petrom, de la 51% în prezent.
Traian Băsescu “taie avântul” Petrom
În privinţa celeilalte variante de “a face rost de bani” pentru investiţii prin majorarea preţului gazelor naturale din producţia internă, Petrom “îşi poate lua gândul” de la aceasta. Nu mai departe decât marţi, preşedintele Traian Băsescu a declarat că „România nu şi-a respectat programul de liberalizare a preţului la gaze naturale, fie că este vorba de gazele produse de Petrom sau de gazele naturale puse pe piaţă de Romgaz. Fac o menţiune, pentru că e bine să fim foarte deschişi unii faţă de ceilalţi: preţul la gaze va continua să fie reglementat, cel puţin pe perioada crizei economice”. El a mai spus că această decizie este luată pentru protejarea cetăţenilor în faţa preţurile ridicate în condiţii de liberalizare. „Vom încerca să ne protejăm cetăţenii de preţurile ridicate în condiţii de liberalizare, încercând să compensăm minimal suferinţele generate de criza economică”, a adăugat şeful statului.
De remarcat, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care ar trebui să fie independentă, conform cerinţelor UE, se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Astfel, este greu de presupus că ANRE va face altceva (adică să majoreze preţul gazelor naturale), decât spune şeful statului.
Totuşi, Petrom are o variantă de a obţine mai mulţi bani din vânzarea gazelor naturale: o dată cu finalizarea conductei de tranzit Szeged (Ungaria) – Arad, ar putea exporta. Gerald Kapes, responsabil cu activitatea de gaze şi energie din companie, a declarat că Petrom nu este interesat să exporte, în condiţii normale de piaţă (n.r. – adică dacă preţul ar fi dictat de cerere şi ofertă şi nu reglementat de autorităţi). Cum condiţiile de piaţă din România sunt departe de a fi normale, Gerald Kapes, practic, nu a exclus varianta exportului.
Potrivit unui raport al OMV Petrom din aprilie, producţia totală de ţiţei şi gaze naturale este estimată în acest an la 63,238 milioane barili echivalent petrol (bep), în scădere cu 4,1% comparativ cu 66 millioane bep în 2009. Astfel, producţia de ţiţei va ajunge în 2010 la 29,658 milioane barili, cu 6% mai redusă faţă de 31,5 milioane barili în anul anterior, iar cea de gaze la 5,135 miliarde metri cubi de gaze naturale, în scădere cu 2,5%.
