Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu (foto), apreciază că sistemul fiscal românesc este astfel conceput, încât să forţeze managerii să facă evaziune fiscală, iar evaziunea împiedică dezvoltarea bursei din Bucureşti.
„E adevărat că, dacă vom continua cu un sistem fiscal care te împovărează, îţi scoate ochii din cap şi-ţi dă o singură şansă, să faci evaziune fiscală, nu putem spera la dezvoltarea bursei din România”, a spus Isărescu, la conferinţa “Finanţarea prin bursă. Un impuls pentru economia naţională”, organizată la sediul BNR de către Ziarul Financiar împreună cu Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Depozitarul Central.
Isărescu a adăugat că s-au făcut paşi în direcţia bună, a simplificării şi stabilităţii sistemului fiscal, dar încă insuficienţi, iar o îmbunătăţire a acestuia ar putea crea un cerc virtuos, care ar ajuta pieţele, inclusiv piaţa de capital. „Iar mă vor cita jurnaliştii că m-am luat de sistemul fiscal, se mai enervează şi ministrul Finanţelor… noroc că e tânăr (n.r. – ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi) şi n-are curaj să-mi zică: «Băi, iar te bagi în ograda mea»…. Dar chiar e vorba de crearea unui cerc virtuos”, a continuat Isărescu.
Nici un guvern sau ministru nu poate recâştiga singur încrederea investitorilor, la fel cum nu este pertinentă ideea unei schimbări totale, a unei noi revoluţii, soluţia fiind paşii mici şi consecvenţa, afirmă guvernatorul BNR. „Ieşirea publică repetată are rolul ei de a consolida o reţea de încredere şi comunicare în societatea românească. Nu apare dintr-o dată. (…) A câştiga încrederea investitorului este o treabă grea. Câştigarea încrederii investitorilor străini nu poate s-o facă doar un guvern, un ministru, poate să se numească el oricum. Recâştigarea încrederii investitorilor se poate face prin aceşti paşi mici pe care şi bursa, alături de alte instituţii ale statului, îi va face”, a spus Isărescu.
Investitorul, un animal foarte sperios
Investitorul este un „animal foarte sperios”, iar pentru a-i câştiga încrederea trebuie făcute eforturi mari, a mai declarat guvernatorul BNR. „Maniera în care, doar în câţiva ani, s-a ieşit din recesiune şi s-a mers pe creştere economică a fost pe nesimţite. Această legare a maionezei se face prin perseverenţă. Investitorul este un animal foarte sperios. A-i câştiga încrederea e o treabă foarte grea, pe care nu o poate face numai un Guvern sau un ministru. Eu cred că bursa poate atrage investitorii străini. Bursa poate deveni un partener pentru finanţare”, a spus Isărescu.
El a mai precizat că vânzare pachetelor minoritare ale statului la unele dintre marile companii va ajuta bursa să se dezvolte.
Cu vinăria pe bursă
“Voi scoate şi eu vinăria mea la bursă, pentru a-mi găsi un partener de finanţare”, a afirmat Mugur Isărescu.
Acesta a mai spus că atât echilibrul, cât şi încrederea unui investitor sunt foarte importante.
Pe de altă parte, şeful băncii centrale a declarat că utilizarea bursei şi a pieţei de capital ca alternativă de finanţare va determina o competiţie între bănci, care vor concura cu diverse instrumente.
”Bursa şi piaţa de capital trebuie să se dovedească în permanenţă o alternativă viabilă de finanţare. Şi pe această cale contribuie la creşterea şi dezvoltarea economică. Acest lucru înseamnă şi concurenţă. Această concurenţă este bună şi pentru bănci, e bine să ştie şi ele că firmele mari, mici au unde să se mai ducă. Îi mai aduce cu picioarele pe pământ pe colegii noştri bancheri. Băncile se vor concura în interiorul lor cu diverse instrumente. Este un lucru bun, nu rău, ca orice concurenţă”, a afirmat Mugur Isărescu.
Oficialul BNR a precizat, totodată, că înclinaţia spre scenarii apocaliptice nu va face altceva decât să distrugă idei, iar dezbaterea publică din România trebuie ajutată de analişti decenţi şi echilibraţi.
“Echilibrul, încrederea unui investitor, este foarte importantă. Înclinaţia noastră spre Apocalipsă nu face decât să ne distrugă. Dezbaterea publică din România ar fi mult ajutată dacă analişti de talia lui Lucian Anghel, dar şi a altora de foarte bună calitate, ar imprima o direcţie decentă şi echilibrată despre economia românească (…)”, a spus şeful BNR.
City pe malul Dâmboviţei
Mugur Isărescu a invitat Bursa de Valori Bucureşti să revină în vechiul sediu, pentru a recrea acel “city vechi financiar al Bucureştilor”. “Tradiţia în materie de instituţii financiare are un rol foarte important, ca şi simbolistica, pentru că dau încredere. Invit, din nou, Bursa de Valori să revină în vechiul sediu, vizavi de sediul Băncii Naţionale (n.r. – sediul Bibliotecii Naţionale, retrocedat Camerei de Comerţ, în care a funcţionat bursa de la Bucureşti), pentru a reface acel city vechi financiar al Bucureştilor”, a spus guvernatorul BNR.
El a amintit că, după regimul comunist, bursa din România şi-a reluat activitatea în sediul Băncii Naţionale, în toamna anului 1995, după aproape 50 de ani de la închiderea ei. “Cred că am motiv să reamintesc şi faptul că nucleul BVB a fost o Direcţie a Băncii Naţionale. Bursa de Valori Bucureşti sărbătoreşte 130 de ani de la înfiinţare, cu 30 de ani mai tânără decât Banca Naţională”, a mai spus Mugur Isărescu.
Îndrăzneală de investitor
“România s-a obişnuit cu o inundaţie de bani şi e greu să fii obişnuit aşa. După opt ani de creştere, avem parte de un reflux. Acest comportament este tipic economiei de piaţă, poate a fost un pic accentuat. După inundaţia de bani, am evitat ieşiri masive de capital, dar nici bani nu au mai venit. Un delta negativ de 10% din PIB este greu de suportat. Intrările de capital s-au mişcorat de şapte ori între 2010 şi 2011. Această variaţie ne-a creat probleme. Am avut şi marea dezamăgire să constatăm că acest delta negativ nu a fost deloc compensat, prin gradul de absorbţie a fondurilor europene. Sperăm ca, anul acesta, să aducă ceva mai multe fonduri europene, dar în acest condiţii, la nivel macroeconomic, avem nevoie de o alternativă”, a afirmat Isărescu.
Oficialul BNR a adăugat că la nivel macroeconomic un lucru important este reprezentat de finanţarea prin bursă, considerată ”o fereastră mare de oportunitate”.
”La nivel macro este important să spunem că avem nevoie de finanţare prin bursă. Vă reamintesc că, ulterior declanşării crizei financiare mondiale, fluxul intrărilor de capital din România s-a diminuat foarte mult. Această alternativă pare să fie piaţa de capital din România, dat fiind şi situaţia de pe plan extern. Nu pledez aici pentru o mişcare brutală în sus, dar de multe ori a te grăbi încet este o treabă bună. Avem o fereastră mare de oportunitate să reclădim, în adevăratul sens al cuvântului, piaţa de capital din România”, a explicat guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a mai spus că investitorii au nevoie de îndrăzneală pentru a ceda controlul managementului afacerii profesioniştilor. “Ar mai trebui îndrăzneală. În sensul nepeiorativ. Şi antreprenorii români trebuie să iasă din cultura paternalistă, care nu este tipic românească. Ei vor să conducă tot. Divorţul dintre manager şi investitor este o chestiune culturală. Cel care a pus banii, sufletul, vrea să controleze. Nu vreau să spun că trebuie să spargem acest obicei. Dar astfel, la un moment dat, nu mai vine nimeni la bursă, că se fereşte de parteneri”, a precizat Mugur Isărescu.
Pe de altă parte, el a precizat că listarea companiilor româneşti de stat reprezintă un mare pas înainte în ceea ce priveşte maniera în care vor funcţiona, pentru că vor trebui să dea socoteală.
”Cine sunt aceste companii (n.r. – de stat), ce potenţial de profit au, cine asigură managementul acestora? Toate acestea vor acoperi nu numai nevoia de curiozitate, ci vor avea un rol extrem de important în dezvoltarea economiei româneşti pe principii sănătoase. Aceste companii vor trebui să dea seama. Este un mare pas înainte în maniera în care vor funcţiona întreprinderile de stat. Problema este ca ele să aibă şi responsabilitate publică, aşa cum unele au deja”, a menţionat Isărescu.
Potrivit acestuia, România s-a obişnuit cu o inundaţie de bani şi e greu să fii obişnuit aşa, în timp ce, la ora actuală, alternativa pentru o dezvoltare la nivel macroeconomic a ţării o reprezintă piaţa de capital, fără să fie neglijată absorbţia de fonduri europene.
Companii de stat, privatizate pe bursă
Ofertele publice iniţiale de vânzare a pachetelor de acţiuni de 10% din capitalul Hidroelectrica şi Nuclearelectrica se vor finaliza în octombrie 2012, a declarat preşedintele Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Florin Laurenţiu Vlădana, în cadrul conferinţei.
“Pentru Hidroelectrica, termenul de depunere a ofertelor pentru selectarea intermediarului este 1 martie 2012. În cazul Nuclearelectrica, urmează finalizarea caietului sarcini şi în scurt timp va apărea anunţul pentru selectarea intermediarului. Termenul de finalizare a procesului de vânzare a acţiunilor este octombrie 2012 pentru Hidroelectrica şi Nuclearelectrica”, a afirmat Vlădana.
În ceea ce priveşte listarea pachetelor minoritare din Transelectrica, acesta a precizat că va continua, în 5 şi 6 martie 2012, roadshow-ul pentru promovarea acţiunilor în Londra, iar perioada de subscriere este jumătatea lunii martie 2012.
“În cazul ofertei publice secundare a Transgaz, a fost selectat intermediarul, acum se derulează procedurile tehnice, iar finalizarea este programată pentru sfârşitul lui aprilie 2012. Pentru Romgaz avem selectat consorţiul de tranzacţie, urmează negocierile şi semnarea contractului”, a adăugat Vlădana.
Hidroelectrica a înregistrat un profit net de 15,72 milioane lei, la finalul anului 2011, în scădere de 18,6 ori faţă de profitul de 292 milioane lei raportat la finalul anului 2010, potrivit rezultatelor preliminare ale societăţii prezentate de către directorul general al companiei, Dragoş Zachia Zlatea. Pierderile înregistrate în 2011 s-au cifrat la 97,331 milioane lei.
Cifra de afaceri netă a companiei a scăzut la 2,99 miliarde lei în 2011, de la 3,27 miliarde lei, la finalul anului 2010. Reamintim, din cauza secetei prelungite, Hidroelectrica a activat, la sfârşitul lunii septembrie 2011, cluza de forţă majoră, iar livrările sale de electricitate au scăzut până la 35% – 40% din cele efectuate în anul 2011.
Capitalul social al Hidroelectrica este deţinut în proporţie de 80% de statul român prin Ministerul Economiei şi în proporţie de 20% de Fondul Proprietatea.
Romgaz merge bine
Dacă la Hidroelectrica lucrurile n-au mers tocmai bine, nu acelaşi lucru se întâmplă la Romgaz: afacerile Romgaz Mediaş au crescut, în 2011, cu peste 11%, până la valoarea de 4,05 miliarde de lei, în timp ce cota de piaţă a companiei a fost în jur de 45%, a declarat Dumitru Chisăliţă, director general interimar al companiei.
“În momentul de faţă, Romgaz are în exploatare opt perimetre pe teritoriul României, în care investeşte, anual, 60 milioane de euro. Investiţiile totale pentru programele minime de lucrări se ridică la 500 milioane de euro. La nivelul ultimilor trei ani de zile, ne-am menţinut cota de piaţă, în jurul a 45%. La ora actuală, Romgaz deţine depozite cu o capacitate de 2,76 miliarde mc de gaz. În ultimii trei ani ne-am plasat într-o evoluţie continuă, care s-a datorat cercetării şi activităţii de dezvoltare a tradingului de gaze”, a afirmat Chisăliţă.
Acesta a adăugat că, pe lista obiectivelor strategice ale companiei, se află, printre altele, descoperirea de noi zăcăminte pe teritoriul României şi în afara graniţelor ţării.
“În ceea ce priveşte obiectivele strategice, vorbim despre maximizarea valorii societăţii. Romgaz poate să reprezinte mai mult în scară valorică prin descoperirea de noi zăcăminte pe teritoriul României şi în afara graniţelor sale. Apoi, e vorba de creşterea vânzării volumului de gaze naturale şi creşterea depozitelor de înmagazinare, inclusiv înmagazinare subterană. Depozitele Romgaz au făcut faţă cu succes pe fondul vremii rele din ultimele 30 de zile”, a mai spus şeful Romgaz.
Pe de altă parte, Dumitru Chisăliţă a declarat că piaţa gazelor are nevoie de mecanisme care să contureze un preţ de referinţă, în concordanţă cu cerinţele pieţei.
“Pe piaţa gazelor naturale nu este un preţ de referinţă. Cele care sunt azi sunt stabilite prin nişte metodologii fără să urmeze cursul pieţei. Există necesitatea de a discuta şi pe piaţa gazelor referitor la o metodă ca preţul să fie cel cerut de piaţă. Nu neaparat mai mare. Poate fi diferenţiat pe sezoane, pe ore, în funcţie de necesarul de consum. Aceste elemente trebuie să fie reflectate de piaţă“, a spus Dumitru Chisăliţă.
