La Conferinţa de la Yalta, din 1945, “Cei 3 mari”, Roosevelt, Stalin şi Churchill, au hotărât ca influenţa Uniunii Sovietice asupra României să fie de 90%, pentru ca influenţa ţărilor occidentale în Grecia să fie 90%. După aproape 70 de ani, ruşii îşi pot vedea “visul cu ochii”: să aibă ieşire directă la Marea Mediterană! Şi asta tocmai prin Grecia pe care o cedaseră la Yalta. De data aceasta, nu cu bocancii, ci cu gaze. Având în vedere criza profundă cu care se confruntă Grecia, Guvernul de la Atena este hotărât să vândă tot. Iar ruşii să cumpere.
Grupul rus Gazprom a anunţat că directorul său general adjunct Aleksandr Medvedev s-a întâlnit cu o serie de oficiali greci pentru a discuta “perspectivele” privatizării companiei greceşti de gaze naturale DEPA şi a companiei care operează reţeaua de gazoducte din Grecia DESFA, informează un comunicat de presă al Gazprom.
În cursul unei vizite la Atena, Aleksandr Medvedev s-a întâlnit cu ministrul grec al Mediului şi Energiei, Giorgos Papaconstantinou, şi cu directorul general al companiei de stat DEPA, Harry Sachinis. Printre alte subiecte, “părţile au discutat şi perspectivele privatizării companiilor energetice greceşti DEPA şi DESFA”, se arată în comunicatul Gazprom.
Încă de anul trecut, directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a sugerat că grupul rus de stat ar putea participa la privatizarea DEPA, compania care gestionează livrările de gaze naturale ruseşti spre piaţa din Grecia. De altfel, Gazprom este deja acţionar în DEPA
Pe de altă parte, Grecia invită licitatorii interesaţi de achiziţionarea DEPA, continuând, astfel, programul de privatizare, care are ca obiectiv obţinerea a 19 miliarde de euro din vânzarea activelor de stat, până în 2045, transmite Reuters preluat de Agerpres.
Publicaţia elenă “Ta Nea” susţine că cel puţin 20 de companii şi-au exprimat interesul pentru DEPA, printre ele figurând OMV (Austria), Gas Natural (Spania), GDF – Suez (Franţa), ENI (Italia).
Conform unei oferte publicate recent, Guvernul de la Atena ia în considerare o vânzare combinată a DEPA şi a companiei care operează reţeaua de gazoducte din Grecia, DESFA sau vânzarea separată a celor două firme.
Grecia, care deţine 65% din DEPA (restul fiind deţinut de Gazprom), îşi va menţine o participaţie de 34% în companie, indiferent de modul de privatizare. Data limită pentru prezentarea ofertelor fiind 22 martie.
Până acum, Grecia a obţinut doar 1,8 miliarde de euro din vânzarea activelor, conform datelor oficiale.
Pentru a-şi asigura acordarea împrumutului de la FMI şi UE, autorităţile de la Atena au decis să dea startul privatizărilor pentru a convinge creditorii şi piaţa că pot plăti datoriile fără restructurare. Grecia a obţinut anul trecut 392 milioane de euro din vânzarea unei participaţii de 10% din OTE, proprietarul Romtelecom, grupului Deutsche Telekom.
Între 2012 şi 2017, Executivul speră să obţină alte 45 de miliarde de euro prin privatizarea societăţii de administrare a apelor din Atena, a rafinăriilor, întreprinderilor din domeniul electric, ATEbank (specializată pe sectorul agricol), precum şi administrarea porturilor, aeroporturilor, autostrăzilor, drepturilor de exploatare a minelor şi a bunurilor mobile şi imobile ale statului.
