„România are nevoie de un Minister al Energiei, care să se ocupe de politici clare şi coerente, care să rămână neschimbate în timp”, a declarat Valentin Mircea, membru al plenului Consiliului Concurenţei, la conferinţa Mediafax Talks about Energy. El a precizat că reorganizarea sectorului de producţie a energiei a mers din eşec în eşec în ultimii ani, chiar dacă formal niciunul dintre proiectele anunţate şi ulterior abandonate nu a fost a retras.
„Winston Churchill spunea că succesul este să mergi din eşec în eşec fără să-ţi pierzi entuziasmul. S-ar putea aplica şi aici. România are nevoie de un Minister al Energiei, care să se ocupe de politici clare şi coerente, care să rămână neschimbate în timp”, a afirmat Mircea.
Reamintim, Ministerul Economiei încearcă de câţiva ani să restructureze sectorul producţiei de energie. Iniţial, instituţia intenţiona să creeze o singură mare companie naţională, apoi două astfel de societăţi, iar în prezent vizează formarea altor două companii mai mici. Proiectul actual al Guvernului vizează crearea a două complexuri energetice, Oltenia şi Hunedoara. Complexul Energetic Oltenia va fi format prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia cu termocentralele Turceni, Işalniţa, Craiova II şi Rovinari, precum şi cu minele de lignit ce deservesc aceste termocentrale. Complexul Energetic Hunedoara va cuprinde termocentralele Paroşeni şi Mintia şi minele considerate viabile ale Companiei Naţionale a Huilei.
Investiţii de jumătate de miliard de euro la Transelectrica
Conectarea parcurilor eoliene la reţeaua naţională de transport a energiei presupune investiţii de peste 500 milioane de euro, bani de care Transelectrica nu dispune. „Ni se spune să găsim soluţii. Aceste soluţii costă peste 500 milioane euro în investiţii. Transelectrica nu are aceste fonduri. Suntem în discuţii cu ANRE să propunem iniţiative legislative, care să ne permită să atragem aceste investiţii. Fără aceste investiţii, toate avizele de racordare prevăd că viitoarele parcuri eoliene vor avea restricţii de funcţionare. În analiză sunt mult mai multe prioiecte decât putem noi atrage. Simţim lipsa unei legislaţii care să oblige dezvoltatorii de proiecte eoliene să garanteze finalizarea lor”, a declarat directorul general adjunct al Transelectrica Octavian Lohan, la aceeaşi conferinţă.
Potrivit acestuia, o parte din investiţii ar putea fi atrase din vânzarea unui pachet minoritar de acţiunile Transelectrica. „Am identificat surse de finantare, dar avem nevoie de legislaţie, de o ordonare a proiectelor în funcţie de posibilităţile lor de realizare. Spre exemplu, companii din Rusia, China, America sau Anglia au spus că sunt interesate să cumpere acţiuni la Transelectrica. Apoi, am propus ANRE metode, inclusiv prin garanţii financiare pe care dezvoltatorii în energie eoliană să le depună în momentul selectării proiectelor”, a spus Lohan.
Reamintim, Guvernul intenţionează să vândă prin ofertă secundară un pachet de 15% din acţiunile Transelectrica, operaţiune care ar urma să fie dublată de o majorare de capital de 12%.
Lohan susţine că, deşi Transelectrica are cereri de avizare pentru un total de 30.000 MW instalaţi în centrale eoliene, mulţi dezvoltatori nu au bani să finalizeze proiectele. „Din păcate, Transelectrica nu poate respinge niciun astfel de proiect, decât dacă atentează la siguranţa sistemului energetic naţional. Nu putem face mai mult de 5.000 MW în eoliene (n.r. – în prezent). Deci se pare că nu stăm bine”, a continuat Lohan.
La sfârşitul anului trecut, în România erau instalate unităţi eoliene de producţie a electricităţii de 462 MW. Capacitatea de producţie a energiei eoliene ar putea ajunge la sfârşitul acestui an la 1.000 MW şi s-ar putea dubla anul viitor.
România trebuie să recâştige încrederea investitorilor
România trebuie să recâştige încrederea investitorilor în sectorul energetic, din cauza neclarităţilor privind sistemul de preţuri reglementate la gaze şi electricitate şi a proiectelor anunţate şi ulterior abandonate de autorităţi, afirmă directorul general al E.ON România, Frank Hajdinjak, la conferinţa Mediafax Talks about Energy. „Va fi dificil pentru România să atragă investiţii, trebuie să ofere încredere. România a pierdut mult din încredere în ultimii ani, când s-au anunţat investiţii care nu s-au mai realizat. Doar Petrom a făcut termocentrala de la Brazi. Trebuie făcuţi mulţi paşi pentru recâştigarea încrederii. Creşeterea preţului energiei şi legea de susţinere a investiţiilor în energii regendrabile contribuie la recâştigarea încrederii”, a afirmat Hajdinjak. El a adăugat că, dacă autorităţile nu vor clarifica reglementările şi nu vor liberaliza preţurile, companiile străine vor alege alte pieţe în care să investească.
„Sunt şi alte pieţe care oferă condiţii bune, nu doar în UE, ci şi în afara Europei, precum Turcia. Toate pieţele sunt în competiţie pentru atragerea de investiţii. Trebuie legi şi reglementări predicitibile. În privinţa prtivatizărilor, investitorii caută pachete majoritare la companii de stat. (…) Liberalizarea preţurilor este acum interzisă, din cauza preţurilor reglementate, ceea ce nu permite investitorilor o rată bună a profitului pentru a putea investi”, a continuat Hajdinjak.
Guvernul s-a angajat faţă de FMI să liberalizeze pieţele la energie electrică şi gaze în două etape, până în 2013 pentru companii şi până în 2015 pentru populaţie. Totodată, Guvernul a aprobat în acest an legea privind schema de sprijin pentru energiile regenerabile, prin care investitorii primesc ajutor de stat pentru energia electrică produsă. Cei mai mulţi investitori au construit parcuri eoliene, o sursă de energie cu un potenţial semnificativ în România. Companiile se tem însă că autorităţile vor revizui în scădere schema de sprijin în următorii ani. „Există riscul să apară o bulă a energiilor regenerabile. În doi ani s-ar putea revizui schema de promovare a acestora, iar investiţiile ar putea să scadă atunci”, a afirmat Hajdinjak.
El a precizat că E.ON a investit 1,8 miliarde lei în România din momentul în care a intrat pe piaţă, în 2005. „România are toate posibilităţile să atragă investiţii, dar are nevoie de reguli clare şi predicitibile”, a mai spus Hajdinjak.
Şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, a anunţat luni că filialele de distribuţie şi furnizare ale Electrica, Electrica Serv, Elcen Bucureşti şi cele două complexuri energetice care urmează să fie înfiinţate au fost incluse pe lista companiilor la care statul va vinde pachetele majoritare de acţiuni.
