România ar dori să între în domeniile strategice din economia Republicii Moldova. Două companii energetice româneşti, la care statul este acţionar, negociază preluarea de active în Republica Moldova, a anunţat în această săptămână Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. El a fost însă foarte zgârcit în detalii. A precizat însă că nu este vorba de electricitate. Prin urmare, companiile energetice româneşti ar putea prelua active moldoveneşti în domeniul gazelor. Gazprom controlează transportul şi distribuţia de gaze naturale în Moldova. Şi inclusiv acest control al unei mari părți din economie de către ruşi a fost responsabilă pentru păstrarea ţării în sfera de influenţă a Moscovei.
Inițial, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a spus că două companii energetice la care statul este acționar negociază preluarea unor active din străinătate. Apoi a precizat că străinătatea este de fapt Republica Moldova și că cele două companii românești sunt listate la bursă. Iar în cele din urmă a spus că activele pe care vor să le cumpere cele două companii nu sunt în domeniul electricității. Prin eliminare, reiese că cele două companii ar fi Romgaz și Transgaz, notează Digi24.
Iar Moldova are nevoie de o investiție românească dacă vrea să își reducă dependența de gazul rusesc.
Însă singurele active din domeniul gazelor pe care companiile românești le-ar putea cumpăra în Moldova sunt conductele rețelei de distribuție. Sunt controlate de compania MoldovaGaz, al cărui acționar principal este gigantul rus Gazprom, cu o participație de 50%.
Administrația regiunii separatiste Transnistria deține 13% dintre acțiuni, în vreme ce guvernul de la Chișinău controlează doar puțin peste 35% din companie.
Controlând aproape în totalitate rețeaua de conducte, MoldovaGaz poate opri importurile de gaz românesc în Republica Moldova. De curând, guvernele de la Chișinău și București au inagurat gazoductul Iași-Ungheni, însă conectarea sa la rețeaua națională a Moldovei încă nu a putut fi făcută. În primul rând va trebui construit, cu bani europeni, un gazoduct între Ungheni și Chișinău. De menţionat, Iaşi-Ungheni este o conductă de transport. Pentru ca gazul să ajungă la clientul final, fie el casnic, fie industrial, trebuie să treacă prin sistemul de distribuţie, care în prezent este deţinut de Gazprom. Acest lucru face dificilă vânzarea gazelor româneşti pe piaţa moldovenească.
Apoi guvernul de la Chișinău va trebui să ajungă la o înțelegere cu MoldovaGaz pentru transportul gazului românesc. Asta dacă nu cumva, până atunci, o parte din rețeaua de conducte va fi deja sub controlul uneia dintre companiile de stat.
Ministrul Nicolescu a spus clar că se dorește preluarea de active deja existente, deci iese din calcul o investiție de la zero într-o rețea paralelă de gaze în Moldova, așa cum se discuta la un moment dat la Chișinău.
Însă e greu de spus de ce și-ar dori MoldovaGaz și acționarii săi de la Gazprom să vândă conductele care au ajutat Moscova să țină în șah Chișinăul atâta vreme. Pentru ruși, rețeaua moldovenească de transport al gazelor are o importanță strategică mult mai mare decât cea economică.
Iar o situație asemănătoare este și în cazul energiei electrice. Jumătate din necesarul de curent al Moldovei este produs în regiunea Transnistria de uriașa centrală de la Cuciurgan, controlată de rușii de la Inter RAO.
