România se poate confrunta cu probleme în alimentarea cu energie electrică, dacă nu investeşte minimum 5 miliarde euro în următorii 5 ani, în capacităţile de producţie, a declarat vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al Agenţiei Euopene pentu Cooperarea Autorităţilor de Reglementare în Energie (ACER), Răzvan Nicolescu, la conferinţa “Provocări Legislative în Domeniul Energiei”, organizată de publicaţia “Finanţiştii”.
“Îmi exprim o îngrijorare în urma unei analize personale. Dacă nu reuşim să investim minimum 5 miliarde euro în producţia de electricitate în următorii cinci ani, România se poate confrunta cu probleme în alimentarea cu energie. Investiţiile sunt necesare în modernizarea capacităţilor existente, pentru a putea face faţă standardelor de mediu”, a afirmat Răzvan Nicolescu.
Reprezentantul ACER a adăugat că, în afară de investiţiile directe de stat, pentru modernizarea sectorului de producţie de energie electrică sunt necesare investiţiile companiilor de stat, ale capitalului privat autohton şi străin deopotrivă.
“Nu ştiu dacă legal statul poate realiza aceste investiţii şi dacă dispune de fondurile necesare. Statul investitor direct în energia electrică este mai mult un vis, decât realitate. În ceea ce priveşte companiile de stat, vorbim de management privat, profesionist. Lucrul cel mai important pentru aceste companii este să definim misiunea lor”, a precizat Nicolescu.
De asemenea, acesta a adăugat că sursele private autohtone de finanţare a proiectelor de modernizare a sectorului energiei electrice nu sunt suficiente pentru a acoperi necesarul investiţional.
“Capitalul privat autohton nu este suficient de dezvoltat pentru a putea face faţă necesarului de investiţii. În cazul capitalului privat străin, apar de fiecare dată grupurile de patrioţi, care spun că nu trebuie să ne vindem ţara. Va trebui să ne gândim ce putem face, cum putem utiliza toate resursele, în afara capitalului de stat”, a spus oficialul ACER.
Costuri la Cernavodă
În privinţa investiţiilor ce ar urma să fie realizate în producţia de electricitate, directorul general în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), Alexandru Săndulescu, a declarat că varianta construirii unui singur reactor la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă este mai costisitoare, însă autorităţile nu iau în calcul renunţarea la proiect. “Ministerul Economiei nu ia în calcul renunţarea la proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Trebuie găsiţi investitorii. Luăm în calcul mai multe variante. Varianta construirii unui singur reactor este mai costisitoare”, a afirmat Săndulescu.
Ministrul Economiei, Lucian Bode, a declarat, recent, că MECMA a analizat trei variante de lucru pentru realizarea proiectului reactoarelor de la Cernavodă, o opţiune fiind construirea unui singur reactor, în loc de două. “În acest moment, analizăm trei variante de lucru în privinţa realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Una dintre ele este modificarea unor condiţii şi prelungirea procesului de selecţie a companiilor interesate de proiect, pentru a da acestora posibilitatea să se implice prin componenta tehnologie si echipamente. O altă variantă ar lua în calcul oprirea proiectului şi reluarea procedurii de la zero”, a afirmat, la începutul lunii martie, Lucian Bode.
Potrivit ministrului, până în prezent au fost achiziţionate caietele de sarcini de către două companii, din China şi din Coreea de Sud.
Comisia SN Nuclearelectrica SA (SNN) pentru derularea procesului de atragere de noi investitori în proiectul Unităţilor 3-4 de la Cernavodă a decis ca, până la finele lunii martie, o parte din documentaţia privind întocmirea ofertelor angajante pentru cele două reactoare să fie făcută publică pe website-urile MECMA, Nuclearelectrica şi EnergoNuclear.
Având în vedere stadiul actual al activităţilor derulate de către compania de proiect EnergoNuclear, necesitatea actualizării şi completării informaţiilor cu privire la proiect, dar şi contextul de piaţă rezervat privind investiţiile în domeniul energetic, Comisia a constatat că se impune prelungirea, până la data de 15 septembrie 2012, a duratei până la care potenţialii noi investitori, interesaţi să investească în proiect, pot pregăti şi depune oferte angajante. Termenul anterior pentru selectarea investitorilor a fost 15 martie 2012, după ce a mai fost amânat de câteva ori.
Pe de altă parte, Alexandru Săndulescu a anunţat că Termoelectrica va intra în lichidare în 2012, activele neviabile urmând să fie desfiinţate. “În acest an vom extrage din Termoelectrica termocentralele viabile, care şi-au dovedit utilitatea în timpul iernii, adică Galaţi şi Brăila. Restul Termoelectrica va intra în lichidare, iar restul centralelor vor dispărea”, a afirmat Alexandru Săndulescu.
Oficialul MECMA a precizat că în 2012 vor fi cunoscuţi investitorii centralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti şi că investiţiile în capacităţile instalate în sectorul eolian vor atinge 2.000 de MW.
“La finalul anului 2011 aveam 960 MW instalaţi în sectorul eolian. La finalul anului 2012 capacitatea instalată va ajunge de 2.000 MW”, a spus Săndulescu.
De asemenea, oficialul MECMA a declarat că o bursă a gazelor naturale va fi înfiinţată, în 2012, posibil în cadrul OPCOM. “În acest an vom avea o bursă a gazelor naturale. Personal, consider că ar trebui creată tot în cadrul OPCOM. Dar o decizie în acest sens va fi luată în perioada următoare”, a afirmat Alexandru Săndulescu. Măsura înfiinţării unei burse a gazelor naturale a fost asumată de România în acordul cu FMI, BM şi CE.
De asemenea, România va participa, din 2014, la piaţa regională de energie electrică, discuţii avansate în acest sens fiind purtate cu Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi Cehia. “Suntem în discuţii avansate cu Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Cehia pentru cuplarea pieţelor de energie electrică din regiune. În 2014 va exista o singură piaţă de energie electrică regională, integrată prin fuzionarea burselor de energie a ţărilor europene. Sunt voci care susţin fragmentarea pieţelor, însă Comisia Europeană a solicitat integrarea acestora”, a afirmat Alexandru Săndulescu.
Fracturarea hidraulică, o tehnologie de 50 de ani
Având în vedere polemicile iscate de exploatarea gazelor de şist în România, Alexandru Săndulescu a declarat că fracturarea hidraulică pentru exploatarea resurselor naturale este folosită în România de 50 de ani, perioadă în care nu au existat proteste. “Metoda fracturării hidraulice este folosită în România de 50 de ani şi nimeni nu a ţipat”, a spus Săndulescu.
Acesta a menţionat că Chevron a câştigat o licitaţie în 2010, precum şi licitaţia pentru cele trei perimetre din Dobrogea, transparent, moment în care nu au existat obiecţii.
“Chevron a câştigat o licitaţie în 2010, atunci nimeni nu a zis nimic. Chevron a câştigat cele trei perimetre în urma unei licitaţii internaţionale transparente, organizate de ANRM (n.r. – Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale), iar atunci nimeni nu a avut nimic de obiectat”, a precizat Săndulescu.
Oficialul MECMA a adăugat că, peste 20 de ani, rezervele de gaze dovedite ale României se vor epuiza. “În plus, peste 20 de ani, poate mai mult, rezervele de gaze dovedite ale României se vor epuiza”, a mai spus Săndulescu.
O altă problemă o reprezintă asigurarea consumului Sidex Galaţi (n.r. – actualul ArcelorMittal Galaţi) cu energie ieftină. Nuclearelectrica nu avea energie disponibilă pentru a răspunde ofertei ArcelorMittal, societatea putând să vândă energie combinatului dacă Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) ar fi avizat scoaterea din segmentul reglementat a unei cantităţi de energie. “Nuclearelectrica nu avea energie disponibilă pentru a răspunde ofertei celor de la Mittal, singura şansă era ca ANRE să reducă cantitatea de energie livrată în regim reglementat, adică 75% din producţia ei. Era nevoie ca ANRE să scoată din reglementat 1,5 TWh, iar Nuclearelectrica să dea doar 63-65% în coşul reglementat, faţă de 75% în prezent. Nuclearelectrica ar fi câştigat aproximativ 50 de lei pe MWh în plus. Eu am privit această tranzacţie ca pe o oportunitate pentru Nuclearelectrica”, a afirmat Alexandru Săndulescu.
Oficialul MECMA a precizat că, iniţial, autorităţile au avut discuţii pentru scoaterea unei cantităţi din coşul reglementat, însă în urma campaniei mediatice, subiectul a fost abandonat.
“Scoaterea acestei energii din coşul reglementat e posibilă. Am luat în calcul această idee, au fost discuţii inclusiv la nivelul ANRE, dar apoi a început campania mediatică şi am renunţat”, a spus Săndulescu.
Reamintim, ArcelorMittal Galaţi a transmis Operatorului Pieţei de Energie Electrică OPCOM, în 14 martie 2012, o cerere de ofertă pentru cumpărarea unei cantităţi de energie electrică de 3.149.460 MWh (3,15 TWh), preţul pentru prima lună de livrare fiind stabilit la 200 lei/Mwh, potrivit unui anunţ publicat pe site-ul OPCOM. Ofertele de vânzare puteau fi transmise la Operatorul Pieţei de Energie Electrică OPCOM până în 21 martie 2012, dar nimeni nu a depus vreo ofertă.
