„Am încheiat cu Bulgari, un acord prin care capacităţile de import/export pe liniile de interconexiune de energie dintre cele două ţări să se liciteze coordonat, iar din 1 aprilie aşa se şi întâmplă”, a declarat Adrian Băicuşi, directorul general al companiei Transelectrica. Ceea ce înseamnă că România va putea, în sfârşit, exporta curent electric prin Bulgaria!
Adrian Băicuşi a explicat că, în conformitate cu reglementările UCTE (n.r. – Uniunea pentru Coordonarea Transportului de Energie Electrică), capacitatea anuală disponibilă de transport a energiei electrice dintre două ţări ce poate fi licitată ajunge la circa 20% din capacitatea maximă. Dacă licitaţiile au loc lunar, această capacitate poate ajunge la 60 – 70%. „Licitaţiile zilnice pot atinge şi 100% din capacitatea de interconectare”, a mai spus Băicuşi.
De remarcat, la sfârşitul fiecărui an, companiile de transport licitează capacitatea de interconexiune cu alte ţări pentru anul următor. Practic, se licitează posibilitatea de a exporta energie dintr-o ţară în alta şi, mai departe, spre alte ţări. Dar, având în vedere că, pe aceleaşi linii, curentul electric intră într-o ţară, dar şi iese din aceeaşi ţară (adică import-export), nu se poate licita decât circa 20% din capacitatea maximă, pentru că trebuie păstrată o rezervă necesară siguranţei sistemelor energetice pentru diferite situaţii (de exemplu, pentru revizii ale liniilor). S-a constatat că necesităţile pentru rezerve pot fi mai uşor depăşite dacă licitaţiile au loc lunar şi, cu atât mai mult, dacă au loc zilnic. Cert este că operatorii de transport sunt obligaţi să anunţe exact capacitatea de interconectare disponibilă pentru a doua zi, iar aceasta poate fi de 100%.
De ani de zile bulgarii sunt competitorii României la exportul de electricitate, în special în Grecia (ţară care nu are suficientă capacitate de producţie pentru a acoperi consumul şi, de aceea, importă energie). Şi Bucureştiul, şi Sofia au capacităţi de producţie mai mari decât necesarul de consum, aşa că puteau să vândă energie electrica altor ţări, cea mai apropiată destinaţie fiind Grecia. Evident, pentru ca energia să ajungă din România în Grecia, trebuie să treacă prin sistemul de transport bulgar şi să folosească capacitatea de interconectare dintre ţări. Până acum, bulgarii au tot pus piedici, au avansat tot felul de motive, astfel încât românii să nu poată exporta curent electric spre Grecia. De-acum, aceste probleme, practic, dispar, o dată cu posibilitatea de a licita capacitate lunar, dar, mai ales, zilnic.
Directorul Transelectrica a mai spus că licitaţiile anuale şi lunare vor fi coordonate, anul acesta, de partea bulgară, iar cele zilnice – de partea română. Anul viitor se va inversa situaţia. „Acelaşi gen de protocol am încheiat, din decembrie anul trecut, şi cu Ungaria. În relaţia cu Budapesta, noi vom coordona licitaţiile lunare şi anuale, iar ei pe cele zilnice, anul acesta, urmând ca anul viitor să procedăm invers. Suntem, de asemenea, în tratative şi cu Serbia, pentru a încheia un protocol asemănător”, a adăugat Adrian Băicuşi.
Opcom ar putea tranzacţiona energie pentru Sofia
Pe de altă parte, Bulgaria ia în considerare introducerea unei plaforme pentru tranzacţii spot (Pentru Ziua Următoare – PZU) sau conectarea la o bursă regională, într-o încercare de a creşte lichiditatea şi de a face piaţa de energie electrică a acestei ţări mai competitivă, a declarat un oficial din domeniul energiei, conform portalului ICIS HEREN. În medie, doar 8 TWh (circa 25%) din energia electrică produsă în Bulgaria se tranzacţioneaza pe piaţă, a declarat pentru ICIS Heren Henri Donchev, un expert în domeniul energiei din cadrul Ministerului Energiei şi Turismului de la Sofia.
„Bulgaria este pe cale să devină un producător major de energie electrică în zonă şi este important să avem o astfel de bursă”, a spus un trader independent activ pe piaţa bulgărească.
„În mod ideal, noi am vrea ca aceasta să fie situată aici, în Bulgaria, dar există alte platforme regionale care ar putea oferi servicii similare”, a adugat traderul.
Donchev a spus ca Guvernul bulgar lucrează cu Directoratul pentru apă şi energie din Norvegia pentru a cerceta posibilitatea de a lansa o bursă zilnică în Bulgaria sau de a adera la o bursă regională de energie, cum este platforma românească PZU a Opcom. Reamintim, Opcom, operatorul pieţei de energie de la Bucureşti, este deţinut de Transelectrica.
Solicitări pentru 30.000 MW „eolieni”
Unele dintre cele mai mari investiţii pe care trebuie să le facă Transelectrica sunt cele pentru noi racordări. „Anul acesta, din taxa de racordare, avem 101 milioane de lei finanţare. Sunt multe proiecte, unele realiste, altele mai puţin, pentru producerea de energie electrică, iar aceasta trebuie evacuată în sistemul energetic naţional. Din 2006 au fost circa 300 de solicitări pentru stabilirea soluţiilor de racordare a centralelor electrice eoliene cu putere mai mică de 100 MW, însumând 29.243 MW”, a mai spus directorul general al Transelectrica, Adrian Băicuşi.
Reamintim, în România, în prezent, se consumă circa 6.500 – 7.500 MWh, vârful de consum nedepăşind 9.500 MWh, produşi în hidrocentrale, termocentrale, precum şi în centrala de la Cernavodă. Ceea ce ar însemna că, dacă toate aceste proiecte eoliene ar fi finalizate, ar produce cam de patru ori mai mult decât consumă România! De remarcat, pe lângă aceste proiecte eoliene, sunt în diferite faze de realizare alţi mii de megawaţi, în termocentrale (precum proiectele Petrom de la Brazi, ale CEZ, EON, ENEL, Termoelectrica de la Galaţi, Brăila, Borzeşti etc), în hidrocentrale (precum cea a Hidroelectrica de la Tarniţa), dar şi în reactoare nucleare (Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi o nouă centrală atomică, în zona Făgăraş, cel mai probabil).
„Totuşi, până în prezent, nu s-au acordat decât 21 de Avize Tehnice de Racordare (pentru 3.423 MW produşi în centrale eoliene), dintre care trei avize sunt pentru 600 MW la Fântânele Est, Fântânele Vest şi Cogealac (n.r. – investiţia CEZ România)”, a mai spus Băicuşi. El a adăugat că investiţiile pe care compania trebuie să le facă sunt foarte mari. „Dacă anul trecut investiţiile s-au cifrat la aproximativ 372 milioane de lei, anul acesta ne propunem să investim circa 658 milioane de lei, ceea ce înseamnă cu peste 75% mai mult. Investiţiile viitoare nu se referă doar la retehnologizări, modernizări, ci şi la înfiinţarea de noi linii de transport a energiei. De exemplu, în Dobrogea, unde se vor construi unităţile 3 şi 4 ale centralei atomice, centrale eoliene, capacităţi mari de producţie în apropiere, la Brăila şi Galaţi, va trebui să construim trei noi linii de înaltă tensiune, pentru evacuarea energiei electrice. Adevărat, una dintre linii este reprezentată de cablul submarin cu Turcia, un alt mare consumator şi importator de energie”, a mai spus Adrian Băicuşi.
