Dacă îi bănuiam pe ruşi de machiavelism pentru a-şi atinge scopurile, iată că au devenit de-a dreptul direcţi: practic, nu îi mai interesează la ce preţ vând gazele în România, ci ce anume oferă România “la schimb”.
România ar putea avea relaţii comerciale directe cu concernul rus Gazprom, dacă ar oferi ceva la schimb, pentru a putea importa direct gaze din Federaţia Rusă la un preţ mai mic, a declarat Igor Sidorov, consilier economic al Ambasadei Rusiei la Bucureşti, cu ocazia Reuniunii Ministeriale a Miniştrilor Economiei din Statele Membre ale Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), care se desfãşoară la Bucureşti. „România n-ar obţine neapărat un preţ mai bun la gaze, dacă s-ar elimina intermediarii, dar dacă ar oferi ceva grupului Gazprom, dacă ar face un pas înainte către Gazprom, ar putea”, a afirmat Sidorov. Mai mult, el a adăugat că România ar fi beneficiat din 2005 de gaze ieftine, dacă ar fi vândut Distrigaz Sud către Gazprom, care a vrut să o cumpere. Reamintim, Distrigaz Sud a fost preluată în 2005 de grupul francez Gaz de France (astăzi, GDF Suez). Sidorov a adăugat că, atunci când România importa gaze direct din Rusia, era rău-platnică, dar după ce în relaţia dintre România şi Rusia au apărut intermediarii agreaţi de Gazprom, autorităţile române şi-au onorat obligaţiile de plată.
Consilierul economic al Ambasadei Rusiei la Bucureşti a mai arătat că Gazprom ar putea să livreze în România tot necesarul de gaze la nivel naţional, dar o astfel de propunere ar trebui să vină din partea Guvernului român. După aceste declaraţii, ar fi util de urmărit cât timp va mai petrece Sidorov la Bucureşti.
Reamintim, marii furnizori de gaze din România, E.ON (care a preluat Distrigaz Nord), GDF Suez şi Romgaz (care este şi producător) importă de la Gazprom, prin intermediul companiilor la WIEE şi Imex Oil, cu care au acorduri până în 2012. La rândul lor, WIEE şi Imex au contracte cu Gazprom pentru piaţa din România până în anul 2030.
WIEE este o societate mixtă, înfiinţată în 1993 de Wintershall (100% BASF) şi grupul rus Gazprom, cu scopul de a furniza gaze naturale ruseşti ţărilor sud-est europene. Imex Oil este deţinută de firma Conef, care este controlată de Vimetco, acţionarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, al căror patron este rusul Vitali Matsitski.
De remarcat, nicăieri în Europa, Gazprom nu exportă direct, ci tot prin intermediari. Totuşi, societăţile intermediare sunt alcătuite din Gazprom şi companii locale. De exemplu, în Germania, Gazprom exportă gaze prin companii mixte formate împreună cu societăţi precum Wintershall, în Italia prin companii mixte înfiinţate împreună cu ENI sau în Franţa, împreună cu Gaz de France, ceea ce nu se întâmplă în România.
În România, deşi, de-a lungul timpului, s-a încercat realizarea unor companii mixte între Gazprom şi firme locale, ruşii au refuzat, practic, realizarea unui astfel de joint-venture pentru că au cerut lucruri inacceptabile. De exemplu, încă de la începutul anilor 2000, ruşii au declarat că ar vrea să realizeze împreună cu o companie din România, preferabil Romgaz, un joint-venture în care fiecare parte să deţină 50% din acţiuni, Gazprom urmând să intre în companie cu gazele ruseşti, iar Romgaz cu gazele din producţia internă, profiturile urmând să se împartă pe jumătate. Cum gazele româneşti au fost întotdeauna mult mai ieftine decât cele ruseşti, propunerea însemna că Gazprom ar fi vrut să preia Romgaz şi zăcămintele acesteia fără ca societatea românească să treacă prin vreun proces de privatizare şi, de altfel, fără ca ruşii să plătească vreun ban. Că erau foarte interesaţi de gazele şi petrolul româneşti se vede şi din faptul că Gazprom a depus oferte şi la privatizarea Petrom, dar şi la cele ale distribuţiilor de gaze, Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud. N-au câştigat în nicio parte.
Iar acum vin declaraţiile consilierului economic al Ambasadei Rusiei la Bucureşti, în momentul în care în România se discută despre vânzarea unui pachet important din acţiunile producătorului intern, Romgaz, deţinut de statul român.
