O misiune comună a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM) va veni în România pe 24 aprilie pentru cea de-a cincea evaluare a acordului preventiv cu România. Jeffrey Franks, americanul care de peste trei ani conduce negocierile FMI cu România, se apropie de finalul mandatului, misiunea de evaluare programată la sfârşitul acestei luni urmând să fie şi ultima.
Consiliul Director al FMI a aprobat pe 22 martie cea de-a patra evaluare a acordului de tip preventiv cu România şi pune la dispoziţie o nouă tranşă, de 505 milioane de euro. Cu noua tranşă, România are la dispoziţie de la FMI aproximativ două miliarde de euro. Reamintim, decizia Consilului FMI a fost luată după misiunea comună a FMI, CE şi BM, care s-a aflat la Bucureşti la sfârşitul lunii ianuarie – începutul lunii februarie pentru cea de-a patra evaluare a acordului preventiv cu România.
Acordul dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST (circa 3,6 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI.
Jeffrey Franks urmează să fie înlocuit de un expert olandez al Fondului, Erik de Vrijer. Este de notorietate relaţia încordată dintre România şi Olanda, determinată de decizia Guvernului de la Haga de a bloca intrarea Bucureştiului în spaţiul Schengen, însă rămâne de văzut dacă răceala diplomatică actuală se va răsfrânge şi asupra viitoarelor negocieri cu FMI conduse de olandez.
Viitorul negociator-şef urmează să le fie prezentat autorităţilor române în cadrul vizitei pe care Franks urmează să o facă la Bucureşti începând de pe 24 aprilie.
Franks a depăşit deja durata uzuală a unui mandat de negociator-şef, ocupându-se încă din 2009 de gestionarea programului economic desenat de FMI pentru România. În urmă cu un an a bifat încheierea unui prim acord stand-by bazat pe uriaşul împrumut de aproape 20 miliarde de euro şi care a fost considerat un succes, cu toate că nu a reuşit să aducă România pe o traiectorie de creştere economică solidă. Apoi a negociat semnarea unui nou acord, care, cel puţin, nu a mai presupus împrumuturi, fiind tratat drept un acord de tip “precautionary stand by” (preventiv).
