Un nou studiu demonstrează că există oportunitatea de a alimenta Europa şi Africa de Nord exclusiv cu energie regenerabilă până în 2050, dacă această idee e susţinută de o piaţă unică de energie europeană, corelată cu o piaţă similară în Africa de Nord, se arată într-un comunicat de presă. Luând în considerare infrastructura existentă şi capacităţile de generare a energiei şi pornind de la recunoaşterea necesităţii unui sistem energetic transnaţional, sistemul propus de studiu, SuperSmart Grid, ar permite echilibrarea cererii şi ofertei de energie, independent de momentul şi locul unde este generată energia. Studiul, realizat de experţi în energie şi schimbări climatice din partea PricewaterhouseCoopers, în colaborare cu cercetători de la Institutul Potsdam de Cercetare a Impactului Climatic, Institutul Internaţional pentru Analiza Aplicată de Sisteme şi Forumul Climatic European, a elaborat primul ghid în vederea atingerii obiectivului stabilit pentru anul 2050, de a avea un sector energetic 100% regenerabil în Europa şi Africa de Nord.
Conform studiului, transformarea sectorului energetic pe baza unor surse 100% regenerabile ar soluţiona problemele legate de securitatea energetică şi alimentarea cu energie, renunţând la generarea de electricitate pe bază de hidrocarburi şi, în acelaşi timp, contribuind substanţial la reducerea lipsei de resurse de energie primară în Europa. Studiul propune realizarea unui sistem energetic transnaţional, SuperSmart Grid, între Europa (mare consumator de energie) şi Africa de Nord (potenţial mare producător de energie solară).
În prezent, sistemul energetic european este dominat de combustibili fosili (55%) şi de energia nucleară (30%). 15% din sursele energetice ale Europei provin din energie regenerabilă, dominată de hidrocentrale tradiţionale.
O Europă alimentată de resurse regenerabile ar schimba complet peisajul, atât pentru consumatori, cât şi pentru întregul sector energetic. Electro-mobilitatea ar putea fi introdusă pe scară largă, ducând la un transport zilnic de persoane şi bunuri fără dezavantajul emisiei de CO2, asociat combustibililor fosili. În ţările din Africa de Nord, furnizarea de energie solară, fiabilă şi teoretic nelimitată, ar putea constitui baza unei dezvoltări considerabile din punct de vedere social şi economic. Până în 2050, în cazul adoptării la scară largă a tehnologiilor regenerabile în întreaga Europă şi în Africa de Nord, reducerile de cost semnificative vor face din sectorul energetic un angajator important de forţă de muncă bine calificată şi competitiv din punct de vedere al costului, ce va furniza electricitate ieftină în întreaga regiune. În acelaşi timp, consolidarea unei cooperări puternice pentru introducerea resurselor regenerabile la scară largă va scădea dependenţa de importurile de energie şi va dezvolta relaţii puternice de interdependenţă între continentul european şi vecinii săi. În prezent, circa 50% din cererea de energie la nivelul Europei este acoperită din combustibili de import şi, conform estimărilor, ar putea creşte la 70% în deceniile următoare.
La nivelul Europei, există astăzi diferenţe semnificative în ceea ce priveşte dezvoltarea energiei regenerabile. Danemarca şi Germania prezintă rate de creştere semnificative (60% şi 80% creştere energie regenerabilă din 2000), în timp ce Franţa şi Austria au redus cotele energiei regenerabile din cauza creşterii cererii de electricitate şi stagnării capacităţii de producere a energiei regenerabile. În studiu se arată că, dacă s-ar dubla capacitatea de instalare a energiei solare, reducerile de cost ar fi, în timp, de 65% comparativ cu alte tehnologii, conform acestui studiu. Capacitatea eoliană a crescut în medie cu 25% în ultimii 15 ani. Pe de altă parte, emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul energetic european au scăzut în anii ‘90, ulterior au crescut din nou, iar acum sunt doar cu 5% mai mici decât în 1990.
Adio termocentralelor
Ghidul de politici elaborat în urma studiului include, printre altele, crearea unei capacităţi semnificative de generare de energie regenerabilă până în 2015 pentru a exploata potenţialul eolian şi solar, finalizarea subvenţiilor pentru combustibili fosili până în 2020 şi dezvoltarea unui calendar strategic pentru planificarea susţinerii financiare a tehnologiilor regenerabile. Studiul recomandă şi crearea unei pieţe unice europene de energie până în 2020.
În plus, ghidul include şi recomandarea de a scoate din funcţiune strategică centralele pe bază de combustibili fosili în UE şi în Africa de Nord începând cu 2030 şi înlocuirea lor cu producerea la scară largă de energie regenerabilă până în 2040.
Marii jucători în energii verzi atraşi de România
„În acest moment, peste 50% dintre capacităţile de producţie ale energiei electrice din România sunt pe bază de hidrocarburi”, a declarat Alexandru Lupea, Partener, Servicii de Audit, liderul grupului pentru Energie, Industria Minieră şi Utilităţi din cadrul PricewaterhouseCoopers România, conform comunicatului.
“Multe dintre centralele termoelectrice din ţara noastră sunt depăşite din punct de vedere tehnic, nu respectă cerinţele europene în privinţa efectelor asupra mediului înconjurător şi se apropie de sfârşitul duratei de viaţă proiectate. Înlocuirea sau reabilitarea acestor centrale termoelectrice presupune investiţii majore şi un orizont îndelungat de recuperare a investiţiei. Orice investiţie în noi capacităţi de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune sau de hidrocarburi se va confrunta cu incertitudini în privinţa cadrului de reglementare al emisiilor de dioxid de carbon, prin costul tonei de carbon generată în atmosferă. În aceste condiţii, este de aşteptat ca investiţia în capacităţi de producţie a energiei regenerabile să devină foarte atractivă pentru marii jucători din domeniu, în ciuda costului mai ridicat al MW instalat. Aceasta pentru că actualul cadru legislativ din Uniunea Europeană încurajează producţia de electricitate din surse „verzi” prin acordarea de subvenţii şi tarife mai atractive, iar, pentru sursele regenerabile de energie, legislaţia viitoare din domeniul emisiilor de dioxid de carbon nu poate aduce decât veşti bune”, a mai spus Alexandru Lupea.
