Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât să reducă rata dobânzii de politică monetară la un nou minim istoric – 5,25% pe an, de la 5,5%. Este pentru a treia oară în acest an când BNR reduce dobânda – cheie, după ce, în ianuarie, a diminuat-o la 5,75%% (de la 6%), iar în februarie la 5,5%. În schimb, nivelul rezervelor minime obligatorii a rămas neschimbat: 15% la lei şi 20% la valute.
Într-un briefing de presă, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu (foto), a explicat de ce s-au luat aceste măsuri.
Rata anuală a inflaţiei şi-a continuat trendul descendent, coborând la nivelul de 2,6% (un alt minim istoric) în luna februarie 2012, de la 3,14% în decembrie 2011. Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustat s-a redus de asemenea, ajungând la nivelul de 2,05% faţă de 2,37% în luna decembrie 2011.
“Scăderea ratei anuale a inflaţiei la un nivel minim istoric este rezultatul îndeplinirii programului economico-financiar prevăzut în cadrul acordurilor cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii internaţionale. Pe fundalul menţinerii unui ansamblu adecvat al condiţiilor monetare reale în sens larg, disiparea impactului majorării taxei pe valoarea adăugată şi evoluţia relativ favorabilă a preţurilor produselor alimentare au contribuit la decelerarea rapidă a inflaţiei.
În aceste condiţii, banca centrală a început în toamna anului 2011 un ciclu de reducere a ratei dobânzii de politică monetară (n.r. – în noiembrie a început reducerea dobânzii – cheie cu câte 0,25% la fiecare şedinţă de politică monetară a CA al BNR) şi de adecvare corespunzătoare a condiţiilor lichidităţii, mişcările fiind receptate rapid de către piaţa monetară prin scăderea ratelor dobânzilor interbancare sub nivelul ratei dobânzii de politică monetară. Îmbunătăţirea condiţiilor pieţei monetare a indus o tendinţă continuu descendentă a randamentelor titlurilor de stat pe piaţa primară, piaţa secundară a acestora devenind de asemenea mai activă, cu impact favorabil asupra redistribuirii lichidităţii în sistemul bancar”, a spus Mugur Isărescu.
Temperare la exporturi
“Cu toate acestea, tensiunile şi incertitudinile asociate crizei datoriilor suverane la nivel european s-au resimţit şi pe piaţa bancară românească prin limitarea expunerilor reciproce între instituţiile de credit. Aceasta a exercitat un impact nefavorabil asupra distribuţiei lichidităţii în sistemul bancar şi pe piaţa monetară şi a impus intensificarea rolului de reglare a lichidităţii al băncii centrale, în consonanţă cu tendinţele pe plan european şi mondial. Coroborate cu particularităţile raportului dintre credite şi depozite la nivelul fiecărei bănci în parte şi cu procesul de reducere a datoriilor de către unele instituţii de credit în linie cu tendinţe similare aflate în desfăşurare pe plan european, dezvoltările menţionate anterior se reflectă într-un proces mai lent de redresare a creditării sectorului privat”, a mai spus Isărescu.
Pe de altă parte, acesta a explicat că dinamizarea activităţii pe piaţa secundară a titlurilor de stat, alături de refacerea încrederii operatorilor şi a investitorilor va contribui, astfel, la atenuarea distribuţiei neuniforme a lichidităţii, asigurând alocarea mai bună a resurselor. “Datele statistice aferente lunii februarie 2012 privind evoluţia ratelor dobânzilor la împrumuturile acordate sectorului neguvernamental sunt aşteptate să confirme continuarea transmisiei semnalului monetar, în principal pe segmentul creditelor pentru sectorul companiilor nefinanciare, unde ritmul de creştere al creditelor noi în lei este apropiat de cel al împrumuturilor nou acordate în valută”, a anunţat guvernatorul băncii centrale.
El a declarat şi că evaluarea perspectivelor inflaţiei reconfirmă decelerarea în perioada imediat următoare, atât a inflaţiei totale, cât şi a celei de bază. “Evoluţiile indicatorilor macroeconomici atestă persistenţa deficitului de cerere agregată, în condiţiile temperării dinamicii anuale pozitive a producţiei industriale şi a exporturilor, pe fondul accentuării incertitudinilor privind perspectivele creşterii economice la nivel european”, a mai spus şeful BNR.
Riscuri de an electoral
Conform BNR, efectele statistice de bază vor determina creşterea temporară a ratei anuale a inflaţiei în a doua parte a anului 2012, fără însă ca aceasta să depăşească intervalul de variaţie din jurul ţintei de 3%. Aceste perspective confirmă necesitatea menţinerii unui ansamblu al condiţiilor monetare reale în sens larg adecvate variaţiilor anticipate ale ratei anuale a inflaţiei de-a lungul întregului orizont de prognoză.
Consolidarea inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei creează premise favorabile menţinerii stabilităţii financiare şi obţinerii unei creşteri economice sustenabile. “Cu toate acestea, riscurile interne asociate contextului electoral, alături de incertitudinile legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale unor preţuri volatile, reclamă o calibrare în continuare judicioasă a conduitei politicii monetare în vederea ancorării eficace a anticipaţiilor şi pentru asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu. BNR reiterează că atingerea obiectivelor privind stabilitatea preţurilor şi cea financiară, în contextul îndeplinirii angajamentelor convenite în cadrul acordurilor cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, este esenţială pentru obţinerea unei creşteri economice de durată. În acest sens, accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi refacerea graduală a cererii interne vor conduce la redresarea pe baze sustenabile a economiei româneşti”, a mai spus Isărescu.
Creşterea salariilor, cu păstrarea deficitului bugetar
Unul dintre riscurile asociate unui an în care sunt alegeri este cel privind “pomenile electorale”, iar cel mai adesea se referă la creşterea salariilor şi a pensiilor. Până acum s-a tot vorbit de creşterea salariilor bugetarilor. Încă nu s-a discutat şi de pensii.
“Reîntregirea salariilor bugetarilor va avea un impact limitat dacă se respectă ţinta de deficit bugetar prevăzută în acordul cu FMI şi va duce mai degrabă la refacerea graduală a cererii interne”, a afirmat Mugur Isărescu. “Am înţeles din intervenţiile Guvernului, din explicaţiile care s-au dat, în consonanţă cu faptul că atunci când a fost acceptată de Curtea Constituţională s-a vorbit despre caracterul temporar, că această recuperare a salariilor bugetarilor se face cu păstrarea obiectivelor, ţintelor bugetare convenite cu FMI. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci impactul este limitat”, a spus Isărescu.
Reamintim, ţinta de deficit bugetar stabiltă de autorităţi pentru acest an este de 1,9% din PIB pe metodologia cash şi 3% pe metodologia ESA a Uniunii Europene. După primele două luni din 2012, bugetul general consolidat înregistra un deficit de 2,7 miliarde lei, reprezentând 0,44% din PIB.
O creştere cu 16% a salariilor bugetarilor de la 1 iunie 2012 ar avea un impact bugetar de două miliarde de lei, a spus, recent, ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi. De asemenea, acesta a declarat că impactul unei eventuale scăderi a CAS cu 5 puncte procentuale ar fi de 2,3 miliarde lei asupra bugetului pe 2012.
Salariile bugetarilor au fost reduse cu 25% la mijlocul anului 2010, ca parte a măsurilor de austeritate pentru echilibrarea bugetului, iar la începutul anului 2011 au fost majorate cu 15%.
Zonă de echilibru la curs
Cursul de schimb se află într-o zonă de echilibru, care se poate mişca în funcţie de fundamentele economiei, iar Banca Naţională a României nu apără niciun prag al cursului de schimb, a mai spus Isărescu.
“Nu putem răspunde temerilor decât prin faptul că suntem aici să asigurăm stabilitatea economică, stabilitatea financiară şi a preţurilor şi, în condiţii de piaţă, inclusiv stabilitatea cursului, care se defineşte ca o stabilitate în condiţii de piaţă. Cursul este determinat în România, în esenţă, de piaţa valutară. Când vorbim de stabilitatea cursului vorbim de stabilitatea pieţei valutare. Media vorbeşte de praguri psihologice, înţelegem că în piaţă se creează asemenea praguri. E normal să se vorbească, nu le rejectăm, dar anunţăm că nu le folosim”, a spus şeful băncii centrale.
El a afirmat că BNR nu protejează aceste praguri şi are o politică de curs de flotare controlată, care se referă la variaţii semnificative de curs. “Nu mă întrebaţi ce înseamnă semnificativ. Semnificativ înseamnă semnificativ. Credem că în prezent cursul leului este într-o zonă de echilibru. Nu vedem niciun motiv care ne-ar putea determina să spunem că cursul nu este într-o zonă de echilibru; dacă zona de echilibru se mişcă, asta este cu totul altceva”, a mai spus Isărescu.
Semnalele BNR de reducere a dobânzii de politică monetară, începând din toamna anului 2011, se vor transmite în perioada următoare şi pe piaţa creditelor, iar sectorul bancar va recupera această întârziere, a mai declarat Mugur Isărescu.
“Observăm o transmisie a semnalelor de la politica monetară, în mod evident, pe piaţa monetară şi pe piaţa titlurilor de stat, şi o anumită întârziere în sistemul bancar (…) Credem că întârzierea va fi în mare parte recuperată şi că, în perioada următoare, o bună parte din deciziile noastre se vor reflecta şi pe piaţa creditului, la nivelul băncilor comerciale”, a spus Isărescu.
Din păcate pentru România, a adăugat guvernatorul BNR, acest ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară s-a suprapus pe o perioadă extrem de tensionată în Europa, în general la nivel economic şi financiar şi în particular la nivelul băncilor comerciale, cu o scădere a intermedierii financiare anunţată de de foarte multe bănci mari, multe dintre ele având filiale şi în România, iar acest lucru a întârziat procesul de transmisie a semnalelor BNR de reducere a dobânzii.
Isărescu a mai spus că în România există o situaţie duală – pe de o parte sistemul bancar românesc are un deficit de lichiditate pe total – în fiecare săptămână, la operaţiunile repo, se extrage o sumă de 4-5-6 miliarde lei lichiditate, iar pe de altă parte există surplus de lichiditate concentrat la numai câteva bănci. Acest lucru este reflectat cel puţin o jumătate din lună, în perioada de constituire a rezervelor minime obligatorii de către bănci.
“Acest lucru reflectă, pe de o parte, tensiunile din UE, precum şi problemele pe care le au, cel puţin parţial, băncile-mamă. Ele au cerut băncilor-fiică din România, în special băncile cu capital grecesc şi austriac, o îmbunătăţire a raportului dintre depozite şi nivelul creditării, care, în cazul unor bănci, a ajuns la 1/3 sau chiar 1/4, ceea ce înseamnă o dependenţă foarte mare de finanţare din resurse externe. O asemenea îmbunătăţire se va face în timp şi va avea efecte. Noi pledăm să se facă treptat, nu o contracarăm, pentru că înseamnă o reducere a îndatorării, inclusiv a îndatorării externe a României. Datoria privată a României este creată şi de băncile private de aici, versus băncile-mamă din străinătate. Această suprapunere este cauza principală a transmiterii reducerii ratei de dobândă de politică monetară, care nu ajunge foarte repede la băncile comerciale şi la nivelul clientului. Sperăm că transmisia semnalelor de la BNR la nivelul ratelor de dobândă la credite şi depozite va fi ceva mai rapidă; nu spunem că lucrurile se vor întâmpla peste noapte, va mai dura ceva”, a mai spus Isărescu.
