Mai multe organizaţii neguvernamentale au depus 8 plângeri penale şi au atenţionat Comisia Europeană cu privire la încălcarea legislaţiei de mediu care aduce grave atingeri ariilor naturale protejate din România. Agent Green, Grupul Milvus, WWF şi Societatea Carpatina Ardeleană au pus bazele ”Revoluţiei ONG” care are drept scop salvarea ariilor protejate, de regulă, împotriva construcţiilor care se ridică în aceste zone. Interesele financiare sunt extrem de mari pentru promotorii investiţiilor, având în vedere frumuseţea cadrului natural sau a resurselor existente în perimetrele vizate, dar supuse restricţiilor legii.
Cele patru organizaţii au făcut investigaţii, în ultimele 5 luni, în judeţele Tulcea, Hunedoara, Gorj, Cluj, Bihor, Satu-Mare şi Arad. Rezultatele au fost incluse în dosarul depus săptămâna trecută la Directoratul General pentru Mediu al Comisiei Europene. ”Este clar că protecţia naturii nu este considerată o prioritate în România. Investitorii – cu mici excepţii – nu consideră imperativele legilor de protecţia naturii ca o obligaţie de respectat, ci mai degrabă un obstacol pentru care trebuie găsite soluţiile – mai mult sau mai puţin legale – prin care această „problemă” poate fi „rezolvată”. Din păcate acest tip de gândire şi acţiune este însuşit şi de unele instituţii ale statului care astfel devin partenere la distrugerea mediului, respectiv crează un precedent pentru următoarele cazuri”, a declarat Gabriel Păun, preşedinte Agent Green, marţi, într-o conferinţă de presă.
Cel mai mediatizat caz este construcţia DN 66A prin zone de protecţie integrală şi prin 3 situri Natura 2000. „Pe 18 martie avem termen şi sperăm să se dea suspendarea construcţiei şi astfel drumul să nu fie făcut”, a spus Păun.
De remarcat este faptul că, în plin proces de anulare a avizului de mediu, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a lansat licitaţia pentru construirea DN 66A prin cea mai contrversată şi păguboasă zonă pentru mediu: Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Domogled şi ultimul peisaj forestier intact din Europa. Pentru tronsonul km 47+600 – 66+204, CNADNR pune la bătaie peste 213 milioane de lei (n.r. – peste 50 milioane de euro), lucrarea urmând să se finalizeze în 36 de luni. Epopeea drumului a început mileniul trecut, când Traian Băsescu era ministru al Transporturilor şi s-a gândit să dea de muncă minerilor disponibilizaţi. Ortacii nu au agreea ideea de a munci la drumuri, pe bani mult mai puţini decât în subteran. Totuşi, Băsescu nu a abandonat proiectul, mai ales că drumul duce la una dintre cele mai frumoase staţiuni montane din ţară, dar care nu poate fi practicat decât câteva pe luni pe an din cauza condiţiilor meteo. DN 66A este cotat ca un alt Transfăgărăşan.
Ineditul din pădure
Gabriel Păun atrage atenţia că „există şi cazuri mai inedite. De exemplu, o pădure de 401 ha din siturile de importanţă comunitară Natura 2000 Râul Tur şi Lunca Inferioară a Turului au fost trecute în intravilanul municipiului Satu-Mare cu scopul de a fi transformată în zonă de agrement. O hotărâre a Consiliului Local luată cu câteva zile înainte de anul nou a ignorat necesitatea legală de a realiza evaluare adecvată de mediu şi a rezolvat problema Primăriei legată de obligaţia de a înfiinţa minim 26mp de spaţiu verde pentru fiecare locuitor înainte de 2013 conform cerinţelor OUG 114/2007”, a spus Păun.
ANL de mediu
”Un întreg cartier rezidenţial se construieşte în situl N2000 Făget-Valea Morii din Cluj după ce a primit acordul de mediu de la ARPM Cluj fără a consulta publicul. O plantaţie industrială de afine a funcţionat ilegal fără acord de mediu încă din 2007 distrugând habitate seminaturale de pajişte din situl Natura 2000 Câmpia Careiului, la Foieni, judeţul Satu-Mare. Acordul a fost dat în anul 2009 de APM Satu-Mare când firma implicată a cerut şi fonduri europene pentru extinderea plantaţiei. Un bloc ANL şi o sală de sport au fost ridicate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000 Râul Tur şi Lunca Inferioară a Turului fără să fie realizat studiu de impact, încălcând astfel Directiva Europeană Habitate [1]”, a adăugat Janos Mark-Nagy, director executiv, Societatea Carpatina Ardeleană.
Granit contra şoimul dunărean
”Ultimele trei perechi de şoim dunărean (Falco cherrug) din România, specie periclitată pe plan global, precum şi alte specii prioritare sunt ameninţate şi pot dispărea pentru totdeauna din cauza aprobării carierei de granit de la Greci şi a parcului de eoliene în aceeaşi zonă. În cazul carierei, metodele şi rezultatele studiului de evaluarea impactului asupra biodiversităţii sunt bune, însă concluzia că exploatarea nu va avea impact asupra mediului este eronată. Studiul a vizat doar 4 ha, dar concluzia s-a dat în favoarea exploatării resurselor pe 72 ha, deşi cariera va avea un impact şi asupra Parcului Naţional Munţii Măcinului aflat încă de la înfiinţare sub presiune din cauza carierelor. În cazul parcului de eoliene nici măcar nu s-au făcut observaţii în teren, cu toate că este probabil cea mai nefericită locaţie aleasă pentru o astfel de investiţie din România, pe aici trecând în timpul migraţiei de toamnă peste 10.000 de păsări răpitoare şi 20.000 de berze. Aici cuibăresc şi ultimele trei perechi de şoim dunărean. Cu toate acestea ARPM Galaţi şi APM Tulcea au emis acordurile de mediu pentru cele două investiţii al căror impact cumulat nu a fost luat în considerare.
În urmă cu doar câteva săptămâni o defrişare necontrolată pe teritoriul administrativ al comunelor Zerind, Socodor şi Grăniceri, judeţul Arad din vecinătatea DN 79 în siturile Natura 2000 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru a dus la distrugerea completă a coloniei de cuibărit a vânturelului de seară (Falco vespertinus) şi a sfrânciocului cu frunte neagră (Lanius minor). Tot în acelaşi sit 263 ha de pajişti naturale au fost arate distrugând-se astfel un habitat devenit extrem de rar din Câmpia de Vest şi care a servit ca principala zonă de hrănire a mai multor specii de păsări pentru care a fost desemnat situl Natura 2000.”, a încheiat Tamas Papp, Preşedinte Milvus.
Cereri
În aceste condiţii, Agent Green, Societatea Carpatina Ardeleană şi Grupul Milvus cer ca Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu să ia măsurile legale ce se impun pentru stoparea aspectelor sesizate şi să demareze controale la nivel naţional pentru stoparea agresiunilor asupra ariilor naturale protejate. Comisiei Europenei se solicită să ia măsurile legale în cazurile în care au fost încălcate Directivele Europene pentru habitate şi păsări. De fapt, pentru această directivă, CE a pornit procedura de infringement.
