Acasă Analize “Zâzanie” pe South Stream

“Zâzanie” pe South Stream

de GM

conducta marea neagraProiectul gazoductului ruso-european South Stream pare să “bage zâzanie” între parteneri. Astfel, ministrul italian al Dezvoltării Economice, Federica Guidi, a ridicat semne de întrebare cu privire la viitorul proiectului South Stream, declarând că acesta nu se mai află pe lista proiectelor prioritare ale Italiei. Pe de altă parte, Ungaria vrea să demareze anul viitor lucrările de construcţie la secţiunea din conducta South Stream de pe teritoriul său, transmite Reuters preluat de Agerpres.

Modificarea punctului de vedere al autorităţilor italiene vine în contextul sancţiunilor economice impuse Rusiei de statele occidentale pentru implicarea Moscovei în criza din Ucraina.

Proiectul South Stream, în care este implicat şi grupul italian Eni, “este o infrastructură utilă, dar poate nu se mai află pe lista de priorităţi. Chiar dacă, pe de o parte, ajută la diversificarea rutelor de tranzit pentru gazele naturale, pe de altă parte există o problemă în ceea ce priveşte furnizorul. Considerăm mai strategice şi prioritare alte proiecte, care vor produce o diversificare şi a furnizorilor”, a declarat Federica Guidi, referindu-se la proiectul gazoductului TAP (Trans Adriatic Pipeline), care, începând din 2020, ar urma să permită transportul gazelor naturale din Azerbaidjan până în Italia.

Declaraţiile ministrului italian al Dezvoltării Economice reprezintă o întoarcere cu 180 de grade faţă de primăvara acestui an, când premierul italian Matteo Renzi sublinia avantajele proiectului South Stream în ceea ce priveşte securitatea şi independenţa energetică a Europei.

Pe de altă parte, Ungaria vrea să demareze anul viitor lucrările de construcţie la secţiunea din conducta South Stream de pe teritoriul său, în pofida opoziţiei Uniunii Europene şi a SUA, deoarece consideră că acest proiect este singura modalitate de a asigura aprovizionarea cu gaze naturale, a declarat un înalt oficial guvernamental ungar.

South Stream ar putea duce la creşterea dependenţei energetice

Bruxelles-ul şi Washington-ul susţin că South Stream, un proiect destinat transportului gazelor naturale din Rusia în Europa, ocolind, însă, Ucraina, va creşte influenţa Kremlinului în Europa de Est. Însă autorităţile de la Budapesta susţin că nu au altă alternativă, în condiţiile în care proiectul rival Nabucco a eşuat, iar planurile privind construcţia de conducte de interconectare în regiunea Europei de Est suferă întârzieri.

“Nabucco nu va fi construit şi, după aproape 10 ani de ezitări, în special având în vedere situaţia din Ucraina, trebuie să acţionăm. Aceasta este o necesitate”, a declarat Andras Aradszki, secretar de stat pentru Energie. “Toată lumea dă drept exemplu Ungaria, însă uităm că, din 2013, Croaţia nu a făcut investiţiile necesare, care să permită transportul de gaze dinspre Croaţia spre Ungaria. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul României”, a mai spus Aradszki.

Ungaria, ţară care importă majoritatea gazelor naturale din Rusia, vrea să finalizeze lucrările de construcţie la secţiunea din conducta South Stream până în 2017. Budapesta vrea să urgenteze acest proiect promovat de grupul rus Gazprom, dar se loveşte de rezistenţa exprimată de Comisia Europeană, care consideră că proiectul South Stream nu respectă decizia sa, care interzice furnizorilor de gaze naturale să controleze şi accesul la conductele care transportă gazele naturale.

Andras Aradszki a mai spus că ţările care sprijină proiectul South Stream, Slovenia, Ungaria, Bulgaria şi Austria, au cerut Comisiei Europene să-şi rezolve divergenţele de opinie cu Moscova, pentru ca proiectul South Stream să respecte normele UE, adăugând, însă, că, până acum, discuţiile nu au avut succes.

În schimb, Amos Hochstein, asistent secretar adjunct pentru diplomaţie energetică în cadrul Departamentului de Stat, a declarat că ţările europene care sprijină proiectul South Stream ar trebui să-şi reconsidere punctul de vedere. “Nu am putut niciodată să înţeleg motivele economice ale unui proiect care va costa aproape 50 de miliarde de dolari pentru a transporta gaze naturale de la aceleaşi câmpuri la aceiaşi clienţi, însă prin evitarea unei singure rute de aprovizionare. În mod clar, acestea nu sunt motive economice. Dacă motivul este unul politic, atunci trebuie să ne întrebăm dacă ne îndreptam spre diversificarea resurselor în Europa sau spre creşterea dependenţei de aceeaşi sursă? Sfătuiesc ţările să se uite la care sunt motivele celor care construiesc conducta şi să judece singure dacă acest proiect va duce la creşterea securităţii energetice sau la creşterea dependenţei energetice”, a declarat Hochstein.

Gazoductul South Stream va pleca din Rusia spre Bulgaria, prin Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două – spre nord, prin Serbia, Ungaria şi Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Secţiunea submarină dintre Rusia şi Bulgaria va avea 900 km lungime. Construcţia gazoductului a început în decembrie 2012, primele livrări spre Europa fiind programate pentru decembrie 2015. Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni (Italia) cu 20% şi Wintershall (Germania) şi EDF (Franţa), cu câte 15%.

Grupul petrolier italian Eni, care deţine 20% din acţiunile proiectului South Stream, a pus deoparte 600 milioane de euro pentru a finanţa acest proiect în timp ce divizia sa de servicii petroliere Saipem a primit mai multe contracte pentru instalarea de ţevi pentru secţiunea submarină a conductei South Stream, între Rusia şi Bulgaria.

din aceeasi categorie