Tutunul şi alcoolul se vor ieftini anul viitor, în timp ce preţurile administrate, combustibilii şi produsele volatile (legume, fructe ouă) se vor scumpi în 2015, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Pe de altă parte, acesta a precizat că, pentru anul viitor, rămân incertitudini legate de evoluţia preţurilor produselor accizabile. “La produsele din tutun şi băuturi alcoolice avem creşteri în 2014 şi scăderi în 2015. Sunt legate de faptul că tot programul de accizare a fost îndeplinit, deci nu mai vedem aici probleme deosebite”, a spus Isărescu, precizând că datele cuprinse în raport sunt calculate pe baza formulei de calcul a accizelor aflate în vigoare, iar Ministerul Finanţelor nu a anunţat încă formula de calcul a accizelor pentru 2015. „Banca Centrală încorporează în modele numai evoluţiile certe care decurg din actele normative în vigoare”, a subliniat guvernatorul BNR, conform Agerpres.
Astfel, pentru 2015, Banca Centrală estimează o ieftinire a produselor din alcool şi tutun cu 0,1%, după scumpirea de 0,5% luată în calcul pentru acest an. În schimb, BNR ia în calcul, în prognoza de inflaţie de 2,2% stabilită pentru 2015, o majorare de 1% a preţurilor administrate, de 0,4% a preţurilor la categoria legume, fructe, ouă şi de 0,3% la combustibili.
Banca Naţională a redus prognoza de inflaţie atât pentru acest an, de la 2,2% la 1,5%, cât şi pentru anul viitor, de la 3% la 2,2%.
Guvernatorul BNR a explicat această modificare a prognozelor de inflaţie în special prin ieftinirea ţiţeiului pe plan internaţional, pe fondul unei oferte mari din Statele Unite ale Americii, dar şi a legumelor şi fructelor, datorită importurilor redirecţionate pe piaţa românească din cauza embargoului impus Rusiei.
Referitor la reducerea inflaţiei în trimestrul trei al acestui an, pe lângă cei doi factori, Guvernul a mai menţionat şi recolta agricolă abundentă la nivelul Uniunii Europene, deficitul de cerere, inflaţia redusă în zona euro, dar şi creşterea încrederii în procesul de reducere a inflaţiei. Pe de altă parte, la creşterea inflaţiei în trimestrul trei din acest an au contribuit deprecierea euro în raport cu dolarul, ceea ce a dus la scumpirea importurilor de combustibili, dar şi la dispariţia efectului reducerii TVA la pâine şi produse de panificaţie din septembrie 2013.
Pentru anul viitor, guvernatorul BNR a anunţat o scădere a inflaţiei în primul trimestru al anului, sub nivelul minim al intervalului de variaţie de 1,5%, respectiv până la 1,1%, iar ulterior va reveni pe creştere până în jurul ţintei de 2,5%.
La categoria riscuri, care ar putea abate inflaţia de la traiectoria prognozată, au fost introduse contextul extern, care prezintă incertitudini ridicate în contextul evoluţiilor geopolitice şi regionale, perspectivele economice din zona euro, care ar putea avea influenţe negative, incertitudinile legate de implementarea fermă şi consecventă a reformelor structurale pe plan intern, de asemenea cu posibile influenţe negative. În schimb, din perspectiva evoluţiei preţurilor materiilor prime pe plan internaţional şi a preţurilor interne ale alimentelor, BNR nu anticipează riscuri importante.
Pe de altă parte, însă, rămân incertitudini în cazul dinamicii „preţurilor administrate şi a preţurilor produselor accizabile incluse în coşul de consum (evaluări condiţionate de posibile reconfigurări ale informaţiilor provenite de la autorităţile interne de profil)”, potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei al BNR.
Combaterea corupţia scade investiţiile publice
Restrângerea investiţiilor publice ar putea să fi efectul combaterii corupţiei şi a evaziunii fiscale, care ar trebui să ducă la o mai bună utilizare a banului public, consideră guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
El a revenit asupra unei declaraţii de acum două zile, în care spunea că scăderea investiţiilor publice poate avea efecte benefice pe termen lung, dacă acestea au fost făcute pe baza întăririi disciplinei financiare. „Am făcut un comentariu referitor la faptul că o bună parte din aceste restrângeri de investiţii publice ar putea să fie efectul unei mai bine utilizări a banului public (…) Pe termen scurt, reducerea investiţiilor restrânge activitatea economică. Eu am spus că, dacă o parte din reducerea investiţiilor vine dintr-o mai bună utilizare a banului public, pe termen lung avem şi efecte pozitive, pentru că, din acelaşi leu utilizat pentru construirea unui centimetru de autostradă, faci mai mulţi. Altfel, introducem în relativ derizoriu tot efortul acesta de combatere a corupţiei, de reducere a evaziunii fiscale, pentru că nu este vorba doar de moralitate aici, ci şi de efecte pozitive importante”, a precizat Isărescu în cadrul conferinţei de prezentare a raportului asupra inflaţiei.
Guvernatorul BNR a subliniat faptul că a vrut să lanseze o ipoteză potrivit căreia succesul efortului de combatere a evaziunii fiscale şi a corupţiei are efecte financiare şi economice pe termen lung. „Cred că şi bătălia asta cu corupţia are rostul ei. Din ce am citit nu s-au cheltuit banii, mai ales la locale (…) Nu e vorba numai de dreptate, dar şi de eficienţă economică, se eliberează sume imense, aproape la fel de important. De asemenea, lupta împotriva evaziunii ajută concurenţa pe piaţă. Evaziunea fiscală distruge piaţa. Cei care plătesc şi sunt corecţi ies de pe piaţă”, a mai spus Mugur Isărescu.
Nu este de dorit un leu mai puternic
Guvernatorul Băncii Centrale consideră că o întărire a monedei naţionale nu este de dorit, întrucât acest lucru ar presupune menţinerea pe termen lung a salariilor la niveluri scăzute, având în vedere creşterea lentă de productivitate.
„Tare nu cred că am face bine dacă am lăsa leul să se întărească. Cred că este pe unde trebuie să fie (n.r. – cursul). Unde trebuie să fie? Cam pe aici! (…) De aceea, am dat ULC-ul (n.r. – costul unitar cu forţa de muncă) acela, raportul între salarii şi productivitate. Dacă ai un ULC negativ, există motive de întărire în continuare, pentru că există un câştig de productivitate. Dar asta ar însemna să ai creştere de productivitate permanent peste creşterile salariale. Vedeţi care este atmosfera în ţară. Se scriu articole despre România colonială, salariile coloniale din România, deci, sincer să vă spun, eu nu văd că, fiind în Uniunea Europeană, având încă migraţie de forţă de muncă, putem să păstrăm nivelul salarial a la long la niveluri foarte scăzute. Dimpotrivă! (…) În mintea mea, nu văd deloc un leu mai apreciat”, a mai spus Isărescu.
În ceea ce priveşte riscul de creştere a preţului la ţiţei pe plan internaţional, care ar putea pune presiune pe inflaţie, guvernatorul susţine că, într-un astfel de scenariu, se va recurge la alte soluţii, nu la întărirea leului. „Dacă preţul ţiţeiului se va aprecia, acesta va fi impactul asupra inflaţiei în România. Atunci nu mai reducem dobânzile sau ne gândim la altceva. Nu văd de ce, pe termen lung, să apreciem leul. Ţara a recâştigat, după eforturi uneori traumatice, o poziţie externă relativ stabilă, deficite de cont curent de 1-3%. Nu ne trebuie surplusuri. Deficitul este acoperit de investiţii străine directe. Credem că ele vor continua, va continua categoric şi absorbţia de fonduri europene. Sperăm ca această absorbţie să fie mai bună”, a explicat şeful BNR.
Mugur Isărescu nu pledează nici pentru un excedent extern, având în vedere că România nu a ajuns la un nivel suficient de dezvoltare pentru a-şi permite acest lucru, iar experienţa din perioada comunistă arată că o forţare a plăţii datoriilor externe poate avea efecte nedorite.
„O ţară care trebuie să se dezvolte, când ajunge pe excedent, înseamnă că dă capital, adică rambursează datorii. (…) Nu sunt adeptul acestei poziţii. Nu sunt adeptul nici unei abordări a ciclului datoriei externe a unei ţări de tip România în perioada comunistă. Ne-am îndatorat 10 ani, în anii ’70, şi, în anii ’80, ne-am apucat să plătim până la ultimul cent datoria externă. Am trăit acele momente şi au fost efecte dramatice. S-a izolat ţara, s-au creat nişte deficite interne care, apoi, au explodat imediat după 1989”, a subliniat guvernatorul BNR.
În opinia sa, România trebuie să aibă deficite rezonabile, care să nu sară de 4%, finanţate autonom, nu din rezerve sau din „strângeri de curea”.
Eximbank poate deveni bancă de dezvoltare
Înfiinţarea unei bănci de stat pentru dezvoltare în România ridică multe semne de întrebare legate de oameni, de istoricul în acest domeniu şi de necesitate, având în vedere că există Eximbank, al cărei statut ar putea fi regândit în acest sens, a mai declarat Mugur Isărescu.
El a răspuns, astfel, unei întrebări legate de declaraţiile unor miniştri cu privire la necesitatea înfiinţării unei bănci de dezvoltare care să crediteze economia reală, inclusiv IMM-urile.
„Am, nu reţineri, dar câteva întrebări. Există Eximbank. S-a capitalizat cu bani de la Banca Naţională din reevaluarea rezervei de aur a BNR. (…) După 25 de ani se poate regândi statutul Eximbank, să se transforme în bancă de dezvoltare. Să faci acum o nouă bancă… Există o tendinţă în Uniunea Europeană de a se crea sisteme de stimulare a creditului. Dar trebuie să discutăm, să aprofundăm, nu am cum să răspund direct. Nu este o decizie pe care să o ia numai Banca Naţională. În principal, este o decizie a Guvernului. Dincolo de orice, ca să închid discuţia, este vorba de oameni. Să faci acum o nouă bancă de stat îţi trebuie soliditate. Imediat ne uităm în trecut şi încep discuţiile. Nu avem un trecut prea glorios aici”, a explicat Isărescu.
Finanţarea firmelor e mai rău decât firavă
Creditul în monedă naţională este în expansiune clară, însă finanţarea economiei reale, în special a IMM-urilor, nu este mulţumitoare, a mai spus guvernatorul Băncii Naţionale a României.
„Avem o expansiune clară a creditului în monedă naţională pe seama reducerii ratelor dobânzii. Se restabileşte un echilibru necesar între creditarea în lei şi valută. Înseamnă că măsurile noastre au avut efectul dorit. Stocul total de credite este încă în teritoriu negativ, dar creşterea creditării lei este mai mare decât scăderea la valută. (…) Însă, creditarea în lei pentru firme nu mă mulţumeşte”, a explicat Isărescu.
El a admis că finanţările în lei au crescut, în special, pe seama programului „Prima Casă”, iar contractarea unui credit pe 15-20 de ani reprezintă un semnal de încredere pentru o bancă centrală.
Pe de altă parte, guvernatorul BNR a apreciat că finanţarea firmelor este firavă, iar cea a IMM-urilor „mai rău decât firavă”.
„În domeniul IMM-urilor, (creditarea – n. r.) este mai rău decât firavă, iar acesta este un semn de neîncredere”, a afirmat Isărescu.
De asemenea, şeful BNR a reiterat mesajul către bănci de a se apropia de clienţi şi de a încheia disputa dintre „cele două tabere”. „Există acuze reciproce. Unii spun că firmele sunt subcapitalizate – şi au dreptate -, dar trebuie ajutate să se capitalizeze. (…) De partea cealaltă, că băncile au condiţii greoaie, nu fac analize corecte. Pe scurt, personal, nu sunt mulţumit… Am date din economia reală, de la talpa ţării… Este mult de lucru”, a subliniat Mugur Isărescu.
Guvernatorul Băncii Centrale este de părere că băncile ar trebui să fie atente şi la personalul care lucrează în creditare.
„La nivelul băncilor, sistemul teritorial era pentru credite de tip scoring. Luai un om de pe stradă, îl întrebai cât are venitul, introduceai datele în calculator şi …. Când dai credit unei întreprinderi, cel de acolo trebuie să ştie să citească un bilanţ. Iar pentru IMM-uri e mai greu decât să citeşti un bilanţ, trebuie să evaluezi riscurile”, a explicat el.
