Va fi și Rabla 2016

Programul Rabla va funcționa și în 2016, după cum se arată în proiectul de buget al Administrației Fondului pentru Mediu, dar valoarea va fi mult diminuată față de anul trecut. De remarcat este faptul că unul dintre cei mai importanți „cotizanți” la Fondul pentru mediu vor fi producătorii ce pun pe piață viitoare deșeuri de ambalaje, prin penalitățile ce urmează să fie plătite pentru neîndeplinirea cotei de colectare. Oricum, AFM stă pe un munte de bani, cu care nu face nimic.

După mai multe încercări, Ministerul Mediului a reușit să posteze pe site-ul său versiunea oficială a bugetului de venituri și cheltuieli al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pe anul 2016 pentru consultarea publicului. Sumele pe care se bazează AFM sunt similare cu cele din anii trecuți. Se constată că excedentul cumulat din anii anteriori a reușit să depășească 2 miliarde de lei, ajungând la 2,16 miliarde, față de 1,718 miliarde de lei excedentul din 2015, ceea ce reprezintă aproximativ 100 milioane de euro bani necheltuiți.

Valoarea totală a veniturilor AFM în 2016 sunt estimate la 840,661 milioane de lei, toți banii urmând să fie cheltuiți în acest an, se arată în Nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu. De remarcat, în 2015 AFM a încasat 835,592 milioane de lei. Principala sursă de venit o reprezintă timbrul de mediu pentru autovehicule, pentru care se preconizează încasări de 435,638 milioane de lei, mai mult de jumătate din veniturile totale ale Administrației.

Penalitățile, de bază pentru buget

Următoarea sursă de venit o reprezintă, de fapt, o penalitate. AFM preconizează să încaseze 150 milioane de lei din contribuţia de 2 lei/kg, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţă viitoare deșeuri de ambalaje, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate.

Se mai așteaptă 71,4 milioane de lei din contribuţia de 3% din veniturile realizate din vânzarea de fier vechi, alte 50,898 milioane de lei din contribuţia de 2% din veniturile realizate din vânzarea masei lemnoase şi a materialelor lemnoase, plus 37,5 milioane de lei din taxa de 0,3 lei/kg de uleiuri minerale puse pe piață. Foarte interesant este faptul că AFM așteaptă să încaseze 45,9 milioane de lei din ecotaxa, în valoare de 0,1 lei/bucată, aplicată pungilor şi sacoşelor pentru cumpărături fabricate din materiale obţinute din resurse neregenerabile. Bugetul 2015 a prevăzut încasări de numai 19 milioane de lei la acest capitol.

De remarcat, AFM se bazează și pe 5,6 milioane de lei, bani proveniți din contribuţia de 100 lei/tonă, ce ar trebuit plătită de primăriile care nu îndeplinesc obiectivul anual de reducere cu 15% a cantităţilor de deşeuri duse la groapa de gunoi, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare şi cantitatea efectiv încredinţată spre valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie. Față de cantitățile de gunoi vehiculate în România, 56.000 tone de deșeuri sunt absolut nesemnificative.

Cheltuieli

În total, după ce se asigură funcționarea instituției, mai rămân 790,094 milioane de lei pentru finanțarea proiectelor în 2016. Astfel, Programul Rabla va avea parte de 135 milioane de lei, față de 200 milioane de lei cât s-a alocat în 2015. Cele mai importante sume sunt rezervate pentru proiectele de apă și canal, unde creditele bugetare sunt de 275,562 milioane de lei. Proiectele privind gestionarea deșeurilor au parte de credite de angajament de 100 milioane de lei și 20 milioane credite bugetare. Continuă programul privind parcurile, pentru care sunt alocate 10 milioane de lei credite de angajament și 24,55 milioane de lei credite bugetare, plus proiecte pentru piste de bicicliști, cu 50 milioane credite de angajament și 10 milioane de lei credite bugetare. Pentru acest an, proiectele pentru conștientizarea publicului vor beneficia de 30 milioane de lei credite de angajament și 20 milioane de lei credite bugetare.

Rămâne de văzut dacă AFM va deschide sesiuni de depunere de proiecte pentru măsurile pentru care se alocă fonduri.

2015 sec

Bugetul de anul trecut a fost construit, în mare măsură, după aceleași principii. Numai că, în 2015, AFM nu a deschis nicio sesiune de depunere de proiecte, cu excepția Programului Rabla. În primele trei trimestre ale anului 2015, Administrația Fondului pentru Mediu a decontat 80,46 milioane de lei în cadrul acestui program, se arată într-un răspuns al AFM către Focus-Energetic.ro. Pentru celelalte proiecte, demarate în anii anteriori, AFM a plătit ale 154,6 milioane de lei, astfel că, în 9 luni, AFM a cheltuit 23% din bugetul întregului an.