Acasă Stiri InterneGaze Un sector care încă merge: cel energetic

Un sector care încă merge: cel energetic

de M G

În ultima perioadă au avut loc mai multe dezbateri online dedicate sectorului energetic și organizate de publicațiile Bursa, Energynomics și The Diplomat Bucharest. Concluzia este că există destule deficiențe în sistem, unele provocate de epidemia mondială de coronovirus, altele de legislația internă, dar și că aceste deficiențe pot să fie depășite. Reamintim, pandemia de Covid 19 a condus la închiderea unor companii, ceea ce a condus la scăderea consumului de energie electrică și carburanți, iar vremea călduroasă a condus la diminuarea consumului de gaze naturale. De asemenea, legislația internă actuală prevede amânarea plății facturilor la utilități pe perioada stării de urgență (OUG 29/2020), precum și obligativitatea ca prețurile să poată varia doar în jos (Ordonanța Militară nr. 4). A existat și “o tentativă“ a Parlamentului de a amâna plata utilităților cu 3 luni, iar apoi achitarea facturilor eșalonat pe 12 luni, dar PNL (partid aflat la guvernare) a contestat legea la Curtea Constituțională.

Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Economiei și fost președinte al ANRE, a declarat că actualul trend amplu descrescător al prețurilor de pe piețele angro românești și europene de gaze naturale și energie electrică, determinat de scăderea consumului pe fondul pandemiei COVID-19, ridică întrebarea în ce măsură menținerea unor prețuri reglementate la energie și gaze mai are vreo utilitate. Asta în condițiile în care actualul Guvern a plafonat prețurile la utilități prin ordonanță militară. „Din cauza restrângerii consumului, au scăzut foarte mult prețurile în zona angro, sunt ieftiniri mari. Trendul este descrescător și forțează și producătorii să scadă prețurile. La gaze, s-a și stocat în exces, din cauza problemelor politice, respectiv plafonarea prețului prin OUG nr. 114/2018. Ne gândim la utilitatea prețurilor reglementate la energie și gaze. Furnizorii piețelor reglementate nu mai vor la prețuri reglementate, mai ales la gaze. Piața oferă prețuri de 60 sau chiar 58 de lei/MWh, sub cel plafonat (n.r. – 68 lei/MWh). Observăm ce înseamnă o intervenție administrativă cum s-a făcut prin OUG 114, din cauza efectelor acesteia, există posibilitatea ca furnizorii să nu-și mai recupereze pierderile. Nu vor mai putea recupera, ca să fiu mai direct: piața angro presează pentru prețuri mici. Nu putem obliga consumatorul final la un preț mai mare decât cel de piață”, a spus Havrileț, în cadrul unei conferințe online pe teme energetice organizată de The Diplomat.

El a mai spus că există posibilitatea migrării în masă a consumatorilor reglementați casnici pe piața concurențială, mai ales în ceea ce privește gazele naturale. Pe de altă parte, secretarul de stat din Ministerul Economiei a spus că instituția vrea să asigure funcționarea unui mecanism de împărțire echitabilă a poverii crizei generate de pandemia de coronavirus între toți jucătorii de pe „lanțul trofic” (sic!) al industriei energetice. „Nimeni să nu câștige, nimeni să nu piardă pe nedrept”, a subliniat Havrileț.

Fostul șef al ANRE a mai arătat că, deși România se află în stare de urgență, motiv pentru care prețurile la energie au fost plafonate prin ordonanță militară, statul nu poate încălca Regulamentul nr. 943/2019 al UE, care obligă ca prețurile în energie să se formeze prin mecanismul cererii și ofertei. „Există riscul ca toți consumatorii din România să ajungă la FUI (n.r. – furnizori de ultimă instanță ce practică prețuri reglementate) în condițiile stării de urgență, ceea ce ar însemna re-reglementarea pieței. Este nevoie de un mecanism ca să nu se ajungă la FUI în masă, ci doar în anumite situații deosebite bine definite”, a spus Niculae Havrileț, în contextul legislației emise de Guvern privind posibilitatea amânării plății facturilor la utilități.

Pe de altă parte, în cadrul conferinței organizată de Energynomics, Niculae Havrileț a subliniat că nu există pericolul majorării prețurilor la gaze și energie electrică. Ordonanța Militară (OM) nr. 4 prevede variația prețurilor la energie, gaze și carburanți doar în jos. Totuși, OM nu precizează dacă prevederea se referă doar la consumatorii finali sau și la piața angro.

”Noi considerăm că plafonarea prețului energiei și gazelor este înghețarea prețului la consumatorul final, luând ca referință data de 29 martie (n.r. – data la care OM 4 a fost publicată în Monitorul Oficial). Evoluția prețurilor în piața angro este una foarte bună pentru consumatorul final, întrucât se înregistrează prețuri foarte mici, atât la gaze, cât și la energie electrică. Acestea sunt elemente îmbucurătoare pentru consumatorul final și s-ar putea să înregistrăm prețuri mai mici decât prețurile plafonate la nivelul zilei de 29 martie. Piețele liberalizate funcționează și până la urmă, consider eu că și piețele reglementate se vor alinia la un nivel mai jos decât decât prețul din contract, la ora actuală, și de fapt în Ordonanța militară se precizează că prețul poate fi modificat, cu condiția ca acesta să aibă un nivel mai scăzut decât cel din data de 29 martie. Așadar, în măsura în care va exista posibilitatea scăderii prețurilor, piața poate evolua mai departe în acest sens”, a spus Havrileț.

În același timp, liberalizarea pieței gazelor va avea loc, conform calendarului. ”Conform părerii mele personale, cred că liberalizarea reprezintă o oportunitate să luăm în considerare dezvoltarea piețelor libere. Cine vrea să rămână în piața reglementată, va putea să rămână un trimestru, de la 1 iulie, iar cine vrea să iasă din piața reglementată mai repede, va fi liber să schimbe furnizorul mai repede, în condițiile în care acesta îi oferă un preț mai mic”, a mai spus Havrileț.

Firmele de utilități ar avea nevoie de circa 600 milioane de euro lunar –sau 1,8 miliarde de euro pentru trei luni – ca să acopere o eventuală amânare a plății facturilor la energie electrică și gaze, a mai declarat Niculae Havrileț.

Impact major la furnizori

Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică (AFEER) spune că măsurile administrative deja luate sau care sunt pe cale să fie luate, ce se referă la posibilitatea neplății facturilor pentru o perioadă de timp, au un impact major asupra furnizorilor, care ar putea intra în colaps și ar putea perturba și celelalte verigi ale lanțului: distribuția, transportul și producția de energie electrică.

Lungu s-a referit, în cadrul conferinței online organizată de Bursa, la cele două acte normative cu impact asupra sectorului: Ordonanța care prevede amânarea la plată a facturilor și legea adoptată de Parlament, care este acum atacată la CCR, prin care această facilitate devine, practic, gemeralizată.

“Astfel, OUG 29 a oferit posibilitatea IMM-urilor să amâne plata la utilități pe timpul perioadei de urgenţă, fără a avea nicio prevedere legată de un eventual suport pentru furnizorii de utilități, care asigură relația cu clienții finali și colectează banii. Opinia noastră este că, dacă va exista o perturbare în cash-ul furnizorilor, aceasta se va reflecta și la ceilalți operatori și pot să apară disfuncţionalităţi la transportul, distribuţia sau productia de energie electrică. AFEER a avut o reacție și am solicitat acordarea unui sprijin furnizorilor pentru a asigura un cash flow, pe fondul acestei OUG, coroborată cu reducerea consumului de energie și, în consecință, a veniturilor”, a spus Lungu.

Acesta a precizat că, potrivit analizelor AFEER, în perioada 15 martie-10 aprilie, consumul intern de energie a scăzut cu aproximativ 7%, iar, până la sfârșitul lunii, se va înregistra o scădere de circa 10%, iar, la sfârșitul perioadei de stare de urgență, se speră ca scăderea consumului, la nivel de ţară, să fie la circa 10-12%.

“O surpriză pentru noi a fost și acordarea dreptului de amânare la plata utilităților pentru 3 luni aproape tuturor consumatorilor casnici și industriali (inițiativă legislativă). AFEER a reacționat rapid. Înțelegem și acționăm în acest sens pentru ca cei ce realmente au nevoie să fie ajutați. Este absolut necesar să fie definit consumatorul vulnerabil, care să fie beneficiarul unui sprijin. Din nefericire, am constatat că ultima propunere adoptată în Parlament nu a fost una rezonabila, mai ales în ce privește posibilitatea furnizorilor de a accesa împrumuturi avantajoase pentru asigurarea de cash-flow. Pot să spun că, din discuțiile anterioare, purtate de noi cu reprezentanți ai băncilor, aceștia nu s-au arătat dispuși sa finanțeze activitatea de trading și furnizare energie, considerate activități cu risc relativ mare. Garantarea plăților din partea statului ar fi elementul ideal. Finanțarea de la trezoreria statului este iluzorie!”, a mai spus Lungu.

De la 1 iulie, preţurile energiei pentru consumatorii finali vor depinde exclusiv de piaţa concurenţială

De la 1 iulie, furnizarea energiei electrice la consumatorii casnici va trebui să fie bazată exclusiv pe piața concurențială, după ce ordinul prin care ANRE a impus contractele reglementate producătorilor a fost suspendat în justiţie. Aceasta în condițiile în care autoritățile statului nu vor modifica legislația, a declarat Claudiu Dumbrăveanu, Director General al Direcţiei Generale Piaţă Energie şi Preţuri, ANRE, la videoconferința cu tema “Managementul situaţiei de criză pentru industria energetică şi operatorii de infrastructură critică”, organizată de ziarul Bursa. Contractele încheiate între producători şi furnizorii de ultimă instanţă (FUI), respectiv tarifele practicate de aceştia din urmă către clienţii casnici sunt în vigoare până la 30 iunie. 

Practic, de la 1 iulie, piața energiei electrice se va liberaliza.

“Acum sunt prețuri scăzute pe piața spot, provocate de scăderea consumului, dar este conjunctural. Nu ar trebui să cădem în capcană și să credem că preţurile de acum vor fi şi după trecerea crizei. Desigur, dacă aceste preţuri vor fi practicate pe pieţele forward, de unde furnizorii de ultimă instanţă îşi achiziţionează energia electrică, ar fi nemaipomenit, ar fi un factor care ar putea să asigure pe parcursul anului confortul clienţilor casnici de a avea o stabilitate de preţ. Însă, niciun FUI nu cred că ar face greșeala să se bazeze pe piața spot în  activitatea de furnizare; ar fi o catastrofă. Ştim cu toţii ce s-a întâmplat în 2017, când, din cauza unor furnizori care s-au bazat pe tranzacţii pe piaţa spot – care avea la un moment dat un preţ foarte atractiv – au provocat falimente în lanț şi pierderi de sute de milioane FUI”, a precizat Dumbrăveanu.

Furnizorul este un integrator de energie

“Am mai făcut referire și la alte conferințe, însă vă propun să folosim un alt termen pentru furnizorul de energie: acela de integrator, nu de intermediar, cum se spune frecvent“, a propus Petre Stroe, CEO MET Romania Energy. “Furnizorul integrează producția, transportul, distribuția, furnizarea, subvențiile (precum certificatele verzi, bonusul de cogenerare), taxele către stat (TVA, accize) pentru clientul final. De aceea furnizorul este un integrator al pieței de energie. Și orice perturbare în domeniul furnizării are repercusiuni asupra tuturor celorlalte sectoare – producție, transport, distribuție, ba chiar și asupra bugetului statului!“, a precizat directorul general al MET România.

Totodată, Petre Stroe a precizat că firma pe care o conduce dovedește, în această periodă de criză, că este un furnizor corect, responsabil, argumentând că nu a anulat niciun contract de achiziție sau furnizare în perioada de criză. “Să manifestăm solidaritate în acțiunile noastre, în business, vizavi de consumatori. MET Romania Energy nu a anulat niciun contrac, deși impactul scăderii consumului este negativ. Ne asumăm pierderile. Nu pot înțelege lupta care se desfășoară în zona de furnizare, provocată de acei furnziori care de regulă nu-și asigură cantitatea de energie înainte de începerea contractelor și acum bulversează piața”, a îndemnat reprezentantul MET România.

De remarcat, unii furnizori s-au plâns că acest segment de piață “se canibalizează“. Un furnizor serios își asigură până la 80% – 90% energia pe care o va livra clienților săi prin contracte pe termen lung, urmând să completeze necesarul prin contracte spot. Sunt, însă, și furnizori neserioși, unii chiar foarte mari, care își asigură doar 10% – 20% din necesar prin contracte pe termen lung, mizând enorm pe PZU. Uneori au succes, cum este în această perioadă. Alteori, însă, nu au succes. Au, însă, contracte de livrare către clienți și, pentru că nu au energie, în unele momente sunt capabili să plătească oricât pentru a cumpăra energie, astfel încât prețurile cresc exagerat, așa cum s-a întâmplat la începutul anului 2017. Practic, acești furnizori perturbează piața! Acum, profită că este excedent de ofertă, că energia este foarte ieftină pe piața spot, așa că vin cu oferte extrem de mici și “fură“ clienții furnizorilor serioși.

Pe de altă parte, Petre Stroe a spus că este nevoie de o decizie clară pentru repornirea economiei, care să vină după Sărbătorile Pascale. “Trebuie decuplată criza economică de cea din sănătate”, a declarat Petre Stroe.

“Din punctul nostru de vedere, ca furnizor de energie, la momentul actual şi având o perspectivă optimistă, suntem îngrijorați, într-o măsură rezonabilă, de modul în care evoluează situația economică. Suntem îngrijorați de deciziile politice. Suntem însă realmente îngrijorați de faptul ca nu avem o perspectivă asupra managementului finalizării acestei perioade de criză. Este greu de crezut că oamenii pot lucra de acasă 2 sau 3 luni, după caz”, a subliniat Stroe, apreciind că luna mai va fi definitorie şi că speră că se va decide ca, treptat, oamenii să se întoarcă la muncă, cu respectarea măsurilor sanitare. În opinia sa, urmează o perioadă la fel de grea ca aceasta pe care o parcurgem în prezent, de recuperare a economiei la nivelul care era înainte de criză.

La finalul conferinței, Petre Stroe a prezentat trei recomandări pentru depășirea cu succes a acestei perioade de criză: digitalizarea, fără de care este imposibil să mergem mai departe; consultarea mediului politic cu specialiștii din energie în privința legislației și, nu în ultimul rând, solidaritate între toți actorii participanți la piață.

din aceeasi categorie