Meseria de ofiţer de securitate cibernetică ar putea fi inclusă în nomenclatorul de meserii, având în vedere că şi în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a decis, în septembrie, că este necesară înfiinţarea unor astfel de specializări în universităţi şi introducerea în programa şcolară a unor ore de pregătire cu privire la securitatea spaţiului cibernetic, a declarat directorul Centrului CyberInt din Serviciul Român de Informaţii (SRI), Florin Cosmoiu, în cadrul unei conferinţe de specialitate.
“Există preocupări la nivelul instituţiilor statului român de a include meseria de ofiţer de securitate cibernetică în nomenclatorul de meserii şi de a oferi o serie de facilităţi pentru a atrage specialişti în domeniu. (…) Vă amintesc şi decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din septembrie, prin care s-a recomandat Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) să dispună măsurile necesare pentru crearea specializărilor privind securitatea cibernetică în universităţile din România şi, tot la nivelul MEN, să se includă în programa şcolară o serie de ore în care să se realizeze conştientizarea tinerilor şi copiilor privind modalităţile de protecţie în mediul cibernetic, mai ales în perioada actuală când, de la vârste fragede, copiii sunt cu tableta, cu telefonul în mână şi trebuie să înţeleagă şi riscurile la care sunt expuşi“, a explicat Cosmoiu, potrivit Agerpres.
El a vorbit şi despre Legea securităţii Cibernetice a României, care este în dezbatere parlamentară în Senat. “Proiectul a fost realizat de Ministerul pentru Societatea Informaţională, împreună cu instituţiile care fac parte din Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, a fost adoptat de Guvern în aprilie şi a trecut de Camera Deputaţilor prin adoptare tacită“, explicat Cosmoiu, precizând că speră ca Legea să fie adoptată cât mai curând.
“După adoptarea legii vor urma norme de aplicare, care vor include metodologia de identificare a infrastructurilor cibernetice de interes naţional, dar şi un program de management al riscurilor“, a subliniat Florin Cosmoiu.
România – cea mai bună
România are cea mai bună infrastructură fixă de acces la internet din Europa Centrală şi de Est, lucru care va permite oferirea de servicii avansate de cloud, reiese din rezultatele unui studiu realizat anual de Cisco Global Cloud Index (2013-2018).
Cercetarea arată că, în context mondial, jumătate din populaţia planetei va beneficia de acces la Internet în propria locuinţă până în anul 2018, iar 53% dintre locuitori vor folosi soluţii de stocare a datelor în cloud.
Potrivit studiului, România are cea mai bună infrastructură fixă de acces la internet din Europa Centrală şi de Est, lucru care va permite oferirea de servicii avansate de cloud.
În ceea ce priveşte traficul total al centrelor de date, se estimează că traficul global al centrelor de date se va mări de aproape trei ori, de la 3,1 zettabytes (un zettabyte reprezintă echivalentul unui trilion de gigabytes), în 2013, la 8,6 zettabytes în 2018 – cu o rată anuală de creştere de 23%.
Traficul global în cloud are o creştere mai mare în comparaţie cu cel al centrelor de date. Astfel, după ce, în 2013, cloud-ul reprezenta 54% din traficul total al centrelor de date, până în 2018 acesta este estimat să aibă o pondere de 76% din totalul traficului centrelor de date.
Numărul de ţări pregătite pentru servicii de cloud a ajuns la 109, după ce anul trecut 79 de state îndeplineau toate criteriile pentru a oferi asemenea servicii avansate.
Conform studiului, în 2014 cele mai performante reţele fixe se găsesc în state precum Coreea, Elveţia, Hong Kong, Japonia, Luxemburg, Olanda, România, Singapore, Suedia şi Taiwan.
De asemenea, ţările cu cele mai performante reţele mobile în acest an sunt Australia, Belgia, China, Coreea, Danemarca, Luxemburg, Noua Zeelandă, Oman, Qatar şi Uruguay.
Raportul anual publicat de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) arată faptul că, în România, numărul total de conexiuni de acces la internet broadband (n.r. – bandă largă) la puncte fixe ajunsese, în 2013, la 3,8 milioane, în creştere cu 7% faţă de anul anterior, iar 60% dintre abonamentele de internet fix, contractate de persoanele fizice, permit viteze de transfer al datelor de cel puţin 30 Mbps.
Din acest total, aproximativ un milion erau instalate în mediul rural, înregistrând o creştere cu 13% faţă de anul 2012, restul de 2,8 milioane fiind consemnate în mediul urban, în creştere anuală cu 5%.
În plus, rata de acoperire a conexiunilor de acces la internet fix broadband la 100 de locuitori a fost, anul trecut, de 18,8%, în creştere cu 1,2%. De asemenea, rata de acoperire la 100 de gospodării a crescut, în 2013, cu 3,4%, până la 46,2%.
